Guvernul a adoptat, miercuri, o ordonanță de urgență care stabilește noi reguli pentru firmele de curierat. Acestea vor fi obligate să declare lunar, la ANAF, trimiterile cu plata ramburs, furnizând date despre expeditor și destinatar. Informațiile vor fi strânse într-o bază de date și păstrate timp de 5 ani.
“În scopul asigurării conformării fiscale, furnizorul de servicii poștale de trimitere contra ramburs este obligat, sub rezerva respectării inviolabilității secretului corespondenței, să furnizeze lunar, organului fiscal central informații referitoare la trimiterile poștale care au ca și particularitate achitarea de către destinatar expeditorului, prin intermediul rețelei poștale, a contravalorii bunului care face obiectul trimiterii poștale înregistrate”, prevede textul ordonanței de urgență.
Informațiile care trebuie furnizate ANAF sunt numărul de înregistrare și data trimiterii poștale; datele de identificare a expeditorului; numele și prenumele în cazul persoanelor fizice și denumirea în cazul persoanelor juridice destinatare; adresele de expediție respectiv livrare; contravaloarea bunului livrat.
Potrivit OUG, perioada de stocare a datelor prevăzute este de 5 ani, calculată de la data primirii de către organul fiscal central, urmând ca datele să fie șterse automat, după împlinirea acestui termen. Informațiile vor fi furnizate sub formă de declarație pe propria răspundere.
OUG a fost adoptată “având în vedere faptul că trimiterile contra ramburs efectuate de furnizorii de servicii poștale reprezintă modalitatea uzitată în mod frecvent de comercianții care își desfășoară activitatea în mediul online pentru livrarea bunurilor comercializate către clienți, precum și faptul că administrarea fiscală a activităților din sectorul comerțului electronic necesită o abordare diferită față de cea reglementată prin procedurile uzitate în mod curent, aspect ce rezultă din specificul acestui tip de comerț, respectiv absența unei locații fizice pentru derularea tranzacțiilor, ceea ce face dificilă identificarea jurisdicției fiscale și utilizarea unor metode de plată variante (ramburs, plăți online, criptomonede etc)”. Potrivit textului actului normativ, lipsa acestor prevederi “ar avea drept consecinţă riscurile asociate ale comerțului electronic, respectiv neînregistrarea fiscală și nedeclararea veniturilor putând crea avantaje concurențiale incorecte, în contextul în care comercianții pot construi un site sau un cont pe o platformă de vânzări fără să fie obligați să furnizeze foarte multe informații despre ei înșiși”.
“Există o diferență între 27% cât se colectează la buget și 40% cât înseamnă cheltuielile, este o diferență destul de mare și această diferență în primul rând poate fi și ar trebui să fie acoperită printr-o mai bună colectare. De altminteri, din ceea ce cunosc de la Ministerul de Finanțe, cel puțin pentru primele luni ale anului, nivelul de colectare este un bun, în orice caz mai ridicat decât cel din perioada similară. Ca atare, acest lucru ne dă speranță că pe de-o parte, implementând ceea ce, la acest moment, statul român are ca instrumente, dar și urmărind efectele pe care le pot genera măsuri precum digitalizarea ANAF, precum introducerea radarului mărfurilor la granițele României, precum și această formă de facturare business to business într-un format electronic, sunt o parte din măsuri care pot ajuta România să își ridice nivelul de colectare în acest moment și pe fondul creșterii economice care iată e confirmată, ne poate da speranța că în România, bugetul de stat ar putea fi alimentat cu sume mai consistente în acest moment”, a declarant purtătorul de cuvânt al Guvernului, la finalul ședinței.
Urmăreşte pagina de Facebook „Telegrama” pentru ştiri şi analize de ultimă oră!
