Camera Deputaților a votat controversata lege offshore, după ce parlamentarii puterii și ai opoziției s-au certat și și-au aruncat acuizații pe marginea adoptării acestui proiect de lege.
Astfel, deputații PSD s-au văzut puși în situația de a fi în minoritate, după ce un articol din această lege, referitor la redevențe, a fost susținut de toate celelalte grupuri parlamentare - inclusiv de colegii lor din coaliție de la ALDE.
Este vorba despre articolul 18 - o așa numită clauză de stabilitate - care prevede că pe toata perioada contractului nu se schimbă nivelul de redevență.
Potrivit textului adoptat, “titularilor acordurilor petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi, li se aplică pe toată perioada derulării acestora nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferentă acestor cote şi regimul fiscal specific aplicabil activităţii de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Amendamentul a fost propus de deputatul PNL Virgil Popescu, el precizând că acesta asigură stabilitate şi predictibilitate.
„Este vorba de un principiu la care PNL ţine foarte mult şi este nenegociabil - e vorba de principiul stabilităţii şi predictibilităţii. Nu putem avea pretenţii de a avea investiţii de a fi o ţară credibilă dacă nu avem predictibilitate şi stabilitate“, a spus Popescu.
Acest amendament a fost inițiat de PNL și susținut de ALDE, dar și de USR, UDMR.
Liderul deputaţilor PSD, Daniel Suciu, a declarat miercuri că PSD va fi de acord cu acest amendament.
De altfel, acest articol a fost și motiv de ceartă în coaliţia guvernamentală în urmă cu aproximativ 3 săptămâni. Scandalul din Comisia de Industrii a început după ce opoziția a remarcat două modificări majore făcute peste noapte în Legea Offshore. Redevențele erau mai mari pentru gazul extras, iar procentul pentru deducerea investiţiilor fusese redus la jumătate, de la 60, la 30%. Surse din partid au susţinut atunci că schimbările ar fi fost decise chiar de Liviu Dragnea.
Miercurea trecută, PSD şi ALDE au ajuns la un consens în privinţa modificărilor la legea offshore, liderul deputaţilor PSD Daniel Suciu precizând că, în urma şedinţei din coaliţie, s-a decis ca 50% din producţia de gaz din Marea Neagră să se tranzacţioneze pe bursa din România, iar investiţia celor care operează să se deducă maxim 30% din impozitul pe venitul suplimentar.
Deputatul liberal Lucian Bode a declarat miercuri că România trebuie să îşi urmărească propriul interes în privinţa gazelor din Marea Neagră, însă principalul obiectiv este acela ca investitorii să decidă demararea exploatării.
Bode a afirmat, la dezbaterea proiectului legii offshore, că este necesară o clauză de stabilitate şi predictibilitate şi că este important ca gazele din Marea Neagă să fie folosite pentru dezvoltarea comunităţilor.
El a spus că nu există date din partea statului în ceea ce priveşte cantitatea de gaz din Marea Neagră, dimensiunea investiţiilor şi, în consecinţă, valoarea deducerilor.
“România trebuie să urmărească propriul interes în această afacere, însă principalul obiectiv pe care trebuie să îl urmărim cu toţii este acela ca investitorii să decidă demararea exploatării. România nu îşi poate permite un eşec în ceea ce priveşte strategiile din domeniul energetic. (...) Aşadar, dezvoltarea sectorului offshore de gaze naturale este oportunitatea istorică pentru România, putând aduce beneficii de securitate energetică, economică şi socială”, a adăugat Bode, potrivit Agerpres.
Deputatul a adăugat că liberalii solicită adoptarea amendamentelor lor, subliniind că predictibilitatea şi stabilitatea nu sunt negociabile.
„Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal rămâne consecvent şi vă propune celor din majoritatea PSD - ALDE, acum în al 12-lea ceas, să acceptaţi în timpul dezbaterilor de astăzi amendamentele fără de care acest proiect noi credem că nu poate fi aplicat niciodată - vorbim de distribuire echitabilă a beneficiilor între stat şi investitori, în al doilea rând ceea ce rămâne României de la această afacere să fie utilizat pentru dezvoltarea comunităţilor locale prin extinderea reţelelor de distribuţie gaze naturale către populaţie, pentru aducerea de valoare adăugată în România şi nu în ultimul rând clauza de stabilitate şi predictibilitate pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui sector care nu este negociabilă pentru PNL”, a subliniat Bode.
Deputatul USR Cristina Prună a declarat miercuri că cifrele transmise în comisiile de specialitate de Ministerul Finanţelor privind legea offshore denotă ″amatorism economic″ şi lipsă de viziune pentru viitorul României.
“Să spunem că e un pas înainte faptul că în al treisprezecelea ceas ministerul (Ministerul de Finanţe - n.r.) a venit cu nişte estimări pe cifre, însă aceste cifre denotă pe de o parte amatorism economic şi de cealaltă parte lipsă de viziune pentru viitorul României. Aceste calcule trebuiau rafinate, trebuia să vedem la începutul producţiei pe vârf şi în declinul producţiei cât va câştiga România din aceste gaze naturale, să vedem scenarii de preţ. (...)
Trebuia să vedem ce poate face România pentru a-şi dezvolta industria petrochimică, industria consumatoare de gaz, să vedem cât timp avem să ne extindem reţelele de gaze la nivel naţional, să vedem ce facem cu consumatorii vulnerabili. (...)
S-a vorbit foarte mult de un preţ de referinţă de 130 de lei, însă nu s-a vorbit de preţul de vânzare pe piaţa internă la care de fapt se aplică impozitul special şi dacă preţul stagnează, dacă el creşte, ce se întâmplă. Trebuia să se vină cu scenarii reale pentru aceste exploatări de gaze”, a spus Prună, în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterile pe proiectul legii offshore.
Ea a adăugat că USR a venit cu o viziune pe impozitul suplimentar - să se ducă banii colectaţi de aici în investiţii, în industria petrochimică, în extinderea reţelelor de gaze.
Proiectul legii offshore
Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor au dat raport de adoptare proiectului legii offshore cu câteva modificări faţă de forma de la Senat.
“Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore (...) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor.
Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează: 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv, 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh, 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh”, se arată în proiectul de lege, potrivit Agerpres.
Conform acestuia, limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.
O altă prevedere a acestui proiect de lege este că titularii au obligaţia de a lua măsuri astfel încât amplasarea terminalelor de coastă să se încadreze în peisagistica zonei, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind modul de utilizare a plajelor în scop turistic, inclusiv prin realizarea unor împrejmuiri adecvate şi plantarea unor perdele de vegetaţie naturală.
″În cazul în care raportul de diagnostic arheologic a revelat vestigii arheologice subacvatice sau descoperiri arheologice, titularul are obligaţia de a delimita o zonă de protecţie de 50 de metri în jurul acestora, în coordonate STEREO 1970, şi de a transmite aceste date serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale în termen de 72 de ore de la finalizarea operaţiunii de delimitare”, se arată în proiect.
Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special, utilizat pentru finanţarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemului naţional de transport gaze naturale, precum şi pentru finanţarea altor investiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului, mai prevede proiectul.
“Prin derogare de la prevederile art. 177 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora şi/sau aparţinând aceluiaşi grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piaţa angro, într-un an calendaristic, au obligaţia să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe pieţele centralizate, transparent, public şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale din producţia proprie contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător”, mai prevede textul legislativ.
Un alt articol menţionează că titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a legii.
Sursa: Agerpres
