În 2018, piața forței de muncă a intrat într-o etapă în care nu mai are cu cine să tragă. Chiar și cu majorări de salarii, deficitul de forță de muncă și lipsa talentelor au fost unele dintre cele mai mari probleme cu care s-au confruntat angajatorii în 2018.
Majorarea de salarii nu a venit pe fondul unori câștiguri de productivitate, ci este un efect al unor dezechilibre majore din piața muncii şi în extenso, în economie.
În 2018, România a înregistrat un șomaj la minime istorice și nu pentru că ar munci toată lumea, că sunt mai bine de un million de persone apte să muncească, dar care nu o fac, ci pentru că firmele au început să angajeze și din cei care nu erau văzuți până acum drept o opțiune.
În doar un an, din populaţia activă a României au dispărut 200.000 de oameni. Înseamna mai mult de 1% din întreaga populație, iar din forța de muncă disponibilă înseamna peste 2%. Oamenii pleacă, nu mai au încredere în România. Sunt aproape 4 milioane de oameni care contribuie la economiile altor state. România a ajuns în 2018 pe locul doi în topul țărilor cu cei mai mulți emigranți.
Guvernanții s-au gândit că pot să-i înlocuiască cu muncitorii străini, dar nici aceștia nu fac față deficitului acut de forță de muncă, pentru că fenomenul migraționist continuă. Și dacă am fi tentați să credem că veniturile mai mari sunt cele care îi atrag pe români să lucreze în străinătate, ei bine, studiile arată că cel mai des invocat motiv este, suprataxarea, birocrația și corupția.
Am încheiat un al treilea an în care am avut creşteri salariale masive în procente cu două cifre
Am încheiat un al treilea an în care am avut creşteri salariale masive în procente cu două cifre și un al doilea an în care salariul din mediul public are un ritm de creștere dublu față de cel din privat. Deja salariile bugetarilor sunt cu mult peste cele din privat pentru fix aceleași competențe. Și în continuare cheltuielile cu salariile au cea mai mare pondere în bugetul de stat. Pentru anul care tocmai a trecut, cheltuielile de personal ale statului au fost de 86,2 miliarde de lei. Creșterea de până acum a fost estimată la 25% față de anul trecut, iar în total anvelopa salarială ar urma să sară de 9% din PIB.
Este efectul unor dezechilibre majore în piața muncii.
Fără creşteri de productivitate, orice majorare de salarii ajunge să coste mai mult decât este câştigul de moment. Iar cel mai bine se vede acest lucru în zona de stat, unde cheltuielile de personal prea mari au obligat la o sacrificare totală a investițiilor.
Situația s-ar putea înrăutăți începând cu noul an
Urmează încă o ridicare a pragului la salariul minim, de la 1900 de lei se va produce o majorare la 2080 de lei brut, și va mai fi un salt, la 2350 de lei pentru cei cu studii superioare.
O majorare cu un singur scop - creștere de fiscalitate, și cu multe efecte negative. De exemplu, majorarea salariului minim, fără studii superioare, va înseamna că angajatul şi statul îşi vor împărţi de fapt ce e în plus aproximativ la jumătate. Angajatul ia 105 lei în plus iar statul 100 de lei. Se poate produce o migrație dăunătoare pentru că se pierd oameni din sectorul productiv, care oricum plânge după forță de munncă.
Dan Bucşa – economist: „Vedem presiunea aceasta care afectează sectorul privat care are probleme in a gasi suficienţi angajaţi având în vedere şi emigrarea”.
Ovidiu Nicolescu - reprezentant al IMM-urilor: „45% la sută dintre înterprinzători apreciază că sunt probleme cu resursa umană, anul trecut procentul era de doar 35, că nu o să putem să înfiinţăm firme pentru că nu mai avem cu cine“.
Am avut în România anului 2018 cel mai mic șomaj înregistrat vreodată, în cifre oficiale însemând vreo 400 de mii de șomeri.
Și cu toate astea, firmele nu cu cu cine să producă. Asta și pentru că în același timp avem și peste un million de persoane care nici nu muncesc și nici nu merg la școală. Ar fi apți de muncă, dar stau acasă. Și e cu atât mai grav cu cât sunt fix necesarul de angajați pentru următorii trei ani, astfel încât obiectivele de creștere economică ale României să nu fie afectate din cauta deficitului de forță de muncă. Noi nu mai avem de mult timp o problemă cu șomajul. Ba chiar ne aflăm printre țările europene cu cei mai puțini șomeri. România a căzut însă în cealaltă extremă. În ultimii 10 ani, populaţia României a scăzut cu aproape 5%, în timp ce resursele umane auu căzut cu 9%. Una dintre cele mai mari scăderi din Uniunea Europeană.
În prezent, avem 9,2 milioane de persoane active, adică acei oameni apţi de muncă, dintre care oficial sunt 8,8 milioane de persoane ocupate. Statisticile arată însă că în prezent sunt puţin peste 5 milioane de salariaţi pe piaţa muncii din România. Având în vedere că și șomajul e în scădere, rezultă că un procent mare au ales să părăsească țara, în special tineri. Un fenomen accentuat de percepţia dată de situaţia politică şi de insecuritatea cu privire la viitorul ţării.
Alin Grigore – ANOSR, în 23.10.2018: „Numărul tinerilor care studiază în străinătate a crescut cu peste 50% în ultimii 10 ai, ar fi un lucru îmbucurător dacă aceştia s-ar întoarce în ţară, doar o treime se mai şi gândesc să se întoarcă”.
Și asta pentru că nu salariul este soluția la deficitul forței de muncă, ci un sistem educațional bine pus la punct. Ori în țara noastră, pentru educaţie Guvernul alocă doar 3% din PIB.
În timp ce pentru salarii, bugetul este de 3 ori mai mare. Și asta pentru că obsesia anului 2018 a fost cantitatea, nicidecum calitatea care să stimuleze investițiile în domenii cu valoare adăugată mai mare.
Grupul ManPower a raportat în 2018 cel mai mare deficit de talente din ultimii 11 ani. Piața muncii din România a ajuns să fie în criză.
Angajații au devenit o resursă rară și valoroasă
România a ajuns pe locul al treilea în lume, după Taiwan și Japonia, într-un top care clasifică deficitul de forță de muncă. În trecut, dacă cineva pleca dintr-o companie, locul era ocupat imediat de altcineva. Acum lucrurile s-au schimbat radical: dacă oamenii pleacă, posturile rămân vacante.
Soluții ar fi. Una dintre ele automatizarea. Dar nici aici nu excelăm și oricum poate ajuta doar până la un punct. În continuare este nevoie de forța oamenilor, forță care lipsește.
Între timp, guvernul și-a aruncat ochii și peste granițe Pentru anul viitor, executivul a dat undă verde angajatorilor să aducă în țară 13.500 de noi lucrători străini. Este al doilea an în care guvernanții încearcă să acopere deficitul de pe piața muncii cu angajați din afara Uniununii Europene, mai ales în construcții și în industria ospitalității. Dar nici așa nu-s suficeinți, pentru că ar fi nevoie de cel puțin 50.000 de noi angajați ca domeniile să funcționeze.
Și mai este domeniul IT, cel în care se pun acum bazele. În România sunt aproximativ 100.000 de angajați în acest domeniu, însă pentru a acoperi cererea de forță de muncă din această industrie, ar fi nevoie de dublarea acestei cifre.
Sursa: Digi24
