Comisia a publicat, zilele trecute, rapoartele de țară în care analizează principalele provocări socioeconomice cu care se confruntă fiecare stat membru. În cazul României, forul european constată că au fost realizate progrese limitate în ceea ce privește recomandările specifice de țară, iar țara noastră se confruntă în continuare cu dezechilibre.
Un capitol special din raport este dedicat tranziției energetice și a finanțării costurilor ei din Fondul de Tranziție Justă al Comisiei. Practic este vorba despre sprijinirea zonelor cele mai afectate programul "Green Deal" care presupune ca UE să devină neutră climatic până în 2050.
Documentul reia ideea conform căreia vor dispărea numeroase locuri de muncă în industrie, în Valea Jiului și Oltenia (Turceni - Rovinari), în contextul tranziției energetice. Raportul vine, însă, și cu un element de noutate, estimând că într-o situație critică vor ajunge și angajații din alte județe, unde există un număr semnificativ de salariați în producția energiei termice și energiei electrice pe bază de combustibili fosili, respectiv în industria prelucrătoare și industria grea.
Raportul arată că județele Dolj, Galați, Prahova și Mureș reprezintă 35% din emisiile GES ale României care provin din industria minieră și industria prelucrătoare și consideră că zonele vor fi, de asemenea, afectate de tranziția energetică, impunându-se susținerea acestora prin intervenții din Fondul de Tranziție Justă, în scopul asigurării reconversiei.
Concret, din fondul amintit poate fi acordat sprijin pentru start-up-uri care să permită o diversificare din punct de vedere economic, investiții în noi firme, dar și în activități de cercetare și inovare, investiții în digitalizare, susținerea reconversiei profesionale și a perfecționării angajaților sau asistență tehnică.
Raportul consemnează, negru pe alb, că aceste patru județe se vor confrunta cu pierderi masive de locuri de muncă, fenomen care nu va putea fi contracarat în totalitate prin crearea și dezvoltarea de IMM-uri, astfel că susținerea investițiilor în unități mari de producție trebuie avută în vedere, ca și în reducerea substanțială a emisiilor prin demersuri compatibile cu obiectivele Green Deal.
Raportul de țară al Comisiei Europene poate fi consultat aici.
Obiectivul Pactului ecologic european este ca Europa să devină primul continent care să atingă obiectivul neutralității climatice până în 2050. Rapoartele de ţară conțin o analiză consacrată aspectelor de durabilitate a mediului. Ele analizează evoluția reformelor și a nevoilor celor mai stringente în materie de investiții, în sectoare precum cel energetic, al transporturilor și al construcțiilor, iar concluziilor lor pot ghida acțiunile de politică întreprinse de statele membre în concordanță cu această prioritate. Rapoartele evaluează, de asemenea, pentru fiecare stat membru, cum au pus în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale și ce rezultate au obținut în ceea ce privește tabloul de bord social care însoțește acest pilon. Rapoartele de țară se axează pe patru dimensiuni: durabilitatea mediului, creșterea productivității, echitatea și stabilitatea macroeconomică.
Pentru prima dată, rapoartele evaluează progresele înregistrate de statele membre în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite, evidențiind politicile macroeconomice și de ocupare a forței de muncă care pot contribui la realizarea acestora. Rapoartele analizează, de asemenea, provocările și oportunitățile care decurg pentru fiecare țară din tranziția climatică și cea energetică. În aceeași ordine de idei, ele identifică domeniile prioritare care ar trebui să beneficieze de ajutor din partea Fondului pentru o tranziție justă.
„În ciuda faptului că rata de ocupare a forței de muncă în Europa este astăzi cea mai ridicată din istorie, inegalitățile persistă. Trebuie să facem mai mult pentru a garanta o mai mare egalitate consolidând dimensiunea socială a semestrului european și punând integral în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale, luând măsuri precum propunerea unui cadru privind salariul minim echitabil, consolidarea Agendei pentru competențe și îmbunătățirea Garanției pentru tineret. Este o condiție de care depinde succesul tranziției noastre ecologice și digitale, în măsură să garanteze faptul că nimeni nu va fi lăsat în urmă”, a declarat Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale.
„Astăzi, facem un prim pas în sensul consacrării durabilității ca element central al politicilor și acțiunilor economice ale UE. Rapoartele de țară din 2020 monitorizează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și includ o secțiune dedicată durabilității mediului. Acest lucru este coerent cu accentul pus în cadrul semestrului european pe aspectele economice și sociale și pe corectarea dezechilibrelor macroeconomice", a explicat și comisarul pentru economie Paolo Gentiloni.
Sursa foto: flickr.com
