Federaţia Coaliţia pentru Educaţie a transmis, joi, un punct de vedere în contextul controverselor privind structura viitorului an școlar, propusă de Ministerul Educației, apreciind drept "un progres faptul că anul şcolar 2019 - 2020 a început cu o săptămână mai devreme, în ciuda presiunilor din partea industriei de turism, iar acest câştig ar trebui menţinut. În viziunea Coaliţiei, o vacanţă de vară de trei luni afectează major copiii şi nivelul la care ei revin în şcoală, după o pauză atât de mare. Vacanţe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului şcolar, pot contribui la consolidarea învăţării, a progreselor realizate de copii şi pot fi spaţii de odihnă, reflexie, planificare pentru profesori. În context, Coaliţia apreciază că este benefică fragmentarea vacanţei de primăvară în funcţie de Paştele Catolic şi cel Ortodox, ţinând cont de specificul anului 2021. Acest fapt arată că Ministerul ţine cont şi de necesitatea reunirii numeroaselor familiilor de români în care părinţii sunt plecaţi în străinătate".
"Stilul de viaţă actual nu mai justifică vacanţe de vară atât de lungi. Pentru copiii din mediul urban, în general, nu mai există «bunicii de la ţară», la care să meargă în vacanţă. Pentru copiii din familii cu posibilităţi financiare, părinţii reuşesc să susţină oportunităţi de dezvoltare pe timpul verii. Problema cea mai mare rămâne pentru copiii din medii vulnerabile, a celor care au nevoie inclusiv de învăţare remedială. Adesea, pe perioada verii aceştia pierd din rezultatele pe care poate le-au obţinut prin perseverenţă şi dedicarea unor cadre didactice", declară Simona David Crisbăşanu, vicepreşedinte al Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie.
Reprezentanții federației argumentează că numărul mediu de zile de cursuri pentru ţările OECD este de 185, România fiind una dintre ţările sub această medie, iar majoritatea ţărilor europene optează pentru începerea cursurilor chiar de la începutul lunii septembrie. "În acelaşi timp, nu doar numărul de zile este important, ci şi structura fiecărei zile, câte ore durează procesul didactic, dacă elevii au acces la pauze mari, la activităţi sportive, în aer liber, la masă caldă. Şi mai ales este important ce şi cum învaţă elevii la şcoală în zilele respective, pentru că mai multe zile nu înseamnă automat rezultate mai bune", subliniază reprezentanta Coaliţiei. Începerea şcolii mai devreme în luna septembrie este aplicată la noi de şcoli private sau confesionale şi este susţinută de reprezentanţii elevilor din România, cu argumentul întârzierii foarte mari a calendarului de examene din sesiunea iunie - iulie. Şi la acest capitol România a avut o singură încercare modestă de modernizare, cu probele de competenţe pentru clasa a XII-a în luna februarie.
"Aşa cum am afirmat repetat, resursele umane sunt definitorii pentru calitatea educaţiei şi formarea cadrelor didactice este una dintre priorităţile Coaliţiei pentru Educaţie. De aceea, Coaliţia pentru Educaţie solicită crearea de spaţiu în structura anului şcolar, dedicat perioadelor de planificare, formare, reflecţie şi învăţare pentru cadrele didactice. Ar fi de dorit ca inclusiv normele cadrelor didactice să includă timp pentru formare, precum şi pentru colaborarea cu colegii din şcoală în vederea îmbunătăţirii procesului de învăţare, în interesul elevilor", se mai arată în comunicatul Federației.
Simona David Crisbăşanu subliniază că "este important ca elevii din învăţământul profesional, tehnologic să nu mai fie discriminaţi şi, într-un fel, pedepsiţi pentru că urmează această rută, prin faptul că pentru ei anul şcolar este mai lung cu 3 săptămâni. Este necesar ca perioada de practică pe care o fac aceşti elevi să fie parte din anul şcolar valabil pentru toţi ceilalţi liceeni, pornind de la principiul că învăţământul tehnic şi profesional ar trebui să fie mai aplicat şi mai puţin teoretic. Mai ales că din anul şcolar 2020-2021 ar trebui să funcţioneze un alt plan cadru".
"Trăim într-o societate în care procesele se derulează simultan/ în paralel, nu consecutiv/linear. Ca urmare, anumite procese pot fi suprapuse în cursul anului şcolar (e.g. certificarea competenţelor din structura examenului de Bacalaureat, simultan cu programe de formare pentru profesorii neimplicaţi în examene si învăţare remedială/de performanţă pentru copiii cu astfel de nevoi), astfel încât accentul să fie pus pe procesul de învăţare şi progresele realizate de elevi, iar activitatea să nu mai fie organizată în jurul sarcinilor administrative, a imuabilului «Calendar» din sistem. În ceea ce priveşte lucrările care ţin de reparaţii şi renovări, pentru care sunt responsabile autorităţile locale, acestea pot fi realizate în lunile iunie-iulie, cum deja se întâmplă în multe localităţi unde există o bună planificare şi colaborare între şcoli şi autorităţile locale, astfel încât şcolile să fie pregătite la începutul lunii septembrie. Tot din perspectiva descentralizării, având în vedere faptul că ne apropiem de perioada intemperiilor de iarnă, considerăm că unităţile de învăţământ trebuie încurajate, prin informări la nivel de inspectorate şi unităţi de învăţământ, să adapteze structura anului şcolar la condiţiile locale. Dacă acest principiu ar fi aplicat cu adevărat, atunci ministerul ar putea să stabilească calendarul general, cu un set de activităţi/principii şi obligaţia unui anume nr de zile/săptămâni, iar structura să fie stabilită la nivel judeţean/local. Nu în ultimul rând, Coaliţia susţine, clarificarea şi descurajarea practicilor curente din sistem, prin care, în unele cazuri, elevii nu merg şcoală în ultima zi din semestru, de Ziua Internaţională Educaţiei (5 octombrie) sau atunci când au loc diverse activităţi sau şedinţe ale cadrelor didactice (ex cercuri metodice, şedinte cu directorii etc), care nu ar trebui să afecteze timpul dedicat cursurilor", se încheie comunicatul Coaliției pentru Educație.
Și Consiliul Național al Elevilor a criticat propunerea Ministerului Educației, susținând o structură fixă a anului școlar, în care cursurile să înceapă la 1 septembrie și să se încheie la 1 iunie.
