Sindicaliștii din Educație au transmis, deja, un mesaj ferm noului Guvern condus de Ludovic Orban, cu două revendicări clare și foarte importante privind domeniul pe care-l reprezint. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ cere renunțarea la costul standard per elev/preșcolar și alocarea a 6% din PIB pentru educație
"Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ solicită noului Guvern al României regândirea sistemului de finanțare a sistemului de educație și alocarea, în noul an bugetar, a 6% din PIB pentru acest sector de activitate. Păstrarea actualului mod de calculare a costului standard per elev/preșcolar înseamnă adâncirea subfinanțării și scăderea calității actului educațional ca principal efect. Costul standard per elev/preșcolar este «găselnița» prin care guvernanții, de-a lungul anilor, nu au făcut decât să mimeze finanțarea educației. Fără alocări de fonduri calculate în funcție de realitățile din școli, educația din România va continua să se degradeze într-un ritm accelerat", au transmis sindicaliștii.
Aceștia au explicat că, potrivit Legii Educației Naționale, fondurile de care dispune o unitate de învățământ pentru desfășurarea procesului instructiv-educativ rezultă prin multiplicarea costului standard per elev/preșcolar cu coeficienți specifici unității școlare și cu numărul de elevi. Valoarea costului standard per elev/preșcolar s-a stabilit pentru prima dată, prin HG în anul 2010, pentru cheltuielile de personal, iar în anul 2013 s-a stabilit și valoarea costului standard per elev/preșcolar privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor și cheltuielile prevăzute la articolul bugetar “bunuri și servicii”.
"Federația Sindicatelor Libere din Învățământ consideră că, după nouă ani de la introducerea sa, acest cost standard per elev/preșcolar poate fi numit «groparul» învățământului preuniversitar. Stabilirea «din condei» a valorii costului standard în anul 2010 a însemnat lovitura de grație dată învățământului preuniversitar, acesta accelerându-și prăbușirea. «Cârpelile» anuale aduse costului standard prin HG au condus la realitatea pe care o vedem astăzi: puține unități de învățământ din cele peste 6.000 se mai pot încadra în cheltuielile de personal și asta nu pentru că cei care le conduc dau dovadă de rea voință, ci pentru că actualul cost standard este incorect stabilit", au arătat reprezentanții FSLI.
Aceștia atrag atenția că, în condițiile descrise mai sus, sunt din ce în ce mai multe cazuri în care unitățile școlare nu se pot încadra în costul standard per elev/preșcolar. Din această categorie fac parte, potrivit sindicali;tilor, unitățile de învățământ din zonele izolate, cu efective mici de elevi la clasă, unitățile de învățământ vocațional, care sunt aproape de desființare, colegiile și liceele cu peste 30 de elevi la clasă, unde majoritatea cadrelor didactice sunt cu gradul I, precum și grădinițele cu efective de copii la grupă peste media prevăzută de lege.
"Tot din cauza acestui cost standard subdimensionat s-a redus constant numărul celor din categoria personalului didactic auxiliar și nedidactic, iar cei care au rămas fac cu greu față din cauza volumului mare de muncă. Pentru ca unitățile de învățământ să funcționeze în parametrii normali, pe lângă cadrele didactice, unitățile de învățământ au nevoie și de aceste categorii de salariați. Același dezastru este și în cazul costului standard pentru «bunuri și servicii», atâta timp cât el a crescut de la 301 lei/an per elev/ preșcolar, valoarea din anul 2013, la 370 de lei în anul 2019. Așa s-a ajuns la situația de neacceptat într-o țară normală, ca părinții să aducă bani de acasă pentru supraviețuirea unităților de învățământ. Aceasta este consecința faptului că România nu este capabilă să aloce în prezent decât 2,9% din PIB de la bugetul de stat pentru educație, în condițiile în care, conform LEN, ar trebui să primească 6% din PIB", se mai arată în documentul întocmit de FSLI.
Sindicaliștii îi acuză pe guvernanți că nu au făcut o analiză serioasă a acestui cost standard, pentru a se ajunge la valoarea lui reală, ținând cont de toate condițiile specifice din unitățile școlare, dar "au avut grijă, însă, pentru a sta liniștiți, să prevadă prin lege obligativitatea ordonatorilor de credite să se încadreze în bugetul aprobat, fiind pasibili chiar de amenzi uriașe dacă nu fac acest lucru. Și pentru ca opinia publică să creadă că în învățământul preuniversitar se face jaf cu banul public, funcționari din MEN au lansat ideea nedemonstrată că în învățământul preuniversitar sunt aproximativ 200.000 de elevi fictivi. Mai grav este că înalți demnitari au preluat pur și simplu această informație pe care au rostogolit-o în spațiul public. Noi nu spunem că nu există situații în care anumiți elevi sunt trecuți în cataloage, dar nu frecventează cursurile, dar nici într-un caz numărul nu este atât de mare".
"Dacă se dorește un învățământ de calitate, dacă se dorește ca școala să formeze forță de muncă de care are atâta nevoie România, dacă se dorește să înceteze migrația românilor, atunci trebuie crescută semnificativ investiția în educație. Guvernanții trebuie să lase Consiliul Național privind Finanțarea Învățământul Preuniversitar să stabilească valoarea corectă a costului standard per elev / preșcolar și să se țină cont de ea sau cea mai bună variantă ar fi eliminarea acestuia. Păstrarea actualei formule privind stabilirea valorii costului standard înseamnă îngroparea definitivă a învățământului preuniversitar, «groparul» fiind acest cost standard. Considerăm, de asemenea, că Președintele României, profesor la bază, este cel care ar trebui să înțeleagă cel mai bine problemele din sistemul de învățământ preuniversitar generate de acest cost standard și ar putea să solicite partidului care a preluat guvernarea renunțarea la costul standard per elev/preșcolar și alocarea a 6% din PIB educației, ceea ce ar duce la creșterea calității învățământului din România", a declarat Simion Hăncescu, președinte FSLI.
