Prilej de sărbătoare, pe 30 noiembrie, în sute de mii de familii din România. Cei care poartă prenume inspirate de numele Sf. Andrei își celebrează, astăzi, onomastica. Din punct de vedere religios, această dată marchează una dintre cele mai mari sărbători ortodoxe, una care, și în credința populară, are asociate numeroase semnificații și obiceiuri păstrate din vechime. În 1997, Sf. Andrei a fost proclamat și Ocrotitorul României.
Sf. Andrei este cunoscut și drept „cel dintâi chemat” la apostolie. L-a însoțit pe Iisus Hristos prin Țara Sfântă și a fost martor la minunile pe care El Le-a săvârșit. Sfântul Apostol Andrei a început prin a predica Evanghelia în Asia Mică. De acolo a venit în ținuturile dintre Dunăre și Marea Neagră și i-a creștinat pe strămoșii noștri geto-daci, iar de aproape 30 de ani a fost proclamat Ocrotitorul României și al românilor. Ca și ceilalți apostoli, Sf. Andrei a umblat mult pentru a propovădui cuvântul lui Dumnezeu și prin urmare și alte țări îl au ca patron spiritual. Astfel, Scoţia are pe drapel crucea Sf. Andrei, iar Spania, Grecia şi Rusia îl consideră creștinatorul lor. Totodată, Sf. Andrei este patron spiritual al mai multor oraşe din Italia, Franţa, Belgia şi Grecia.
Peste 900.000 de români poartă numele apostolului. Cei mai mulți dintre ei se numesc Andrei sau Andreea, dar tot astăzi își sărbătoresc onomastica și cei care se numesc Andru, Endre, Andra, Andrada sau Deea.
În popor, Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Oamenii credeau că acum lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui, de unde şi credinţa că „îşi vede lupul coada”. Ziua de Sfântul Andrei se serbează prin nelucru în casă, de teamă ca lupii să nu atace vitele. Tot de frica lupilor, oamenii se fereau să pornească la drum în această zi. O altă credință era că, în această noapte, vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă moare.
Una dintre cele mai cunoscut credințe populare asociate acestei sărbători este că, la miezul nopții, cerurile se deschid, iar strigoii pot bântui liberi.
Ca la orice mare sărbătoare, românii aveau ritualuri pentru fetele nemăritate, care credeau că-și pot visa, în această noapte, ursitul.
Un obicei păstrat și astăzi este punerea grâului la încolțit. Superstiția spune că înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou arată cum va fi anul viitor pentru persoana respectivă. Un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese. Grâul pus la încolțit poate prevesti și cât de bogată va fi recolta anului care urmează. Astfel, un grâu bogat anunță un pământ rodnic și o recoltă generoasă, iar cel care nu crește prevestește un an sărac în recolte.
Acces gratuit la Peleș și Pelișor, de Ziua Națională! Anunțul făcut de reprezentanții muzeului din Sinaia
