Motiv de sărbătoare, astăzi, în sute de mii de familii de români. Andrei și Andreea sunt unele dintre cele mai populare prenume în țara noastră.
Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a anunțat că 923358 poartă prenume inspirate din numele Sfântului Apostol Andrei. Dintre acestea, 500.720 sunt bărbați, iar 422.638 sunt femei.
Cei mai mulți dintre sărbătoriții de astăzi se numesc Andrei sau Andreea, dar tot pe 30 noiembrie își sărbătoresc onomastica și cei care se numesc Andru, Endre, Andra, Andrada sau Deia.
Sfântul Apostol Andrei este considerat ocrotitorul românilor
Nu întâmplător ziua de 30 noiembrie este declarată sărbătoare legală. Sfântul Apostol Andrei este considerat creștinătorul românilor și ocrotitorul acestora.
Sfântul Apostol Andrei este numit și „Cel întâi chemat”, întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat. Potrivit tradiţiei şi scrierilor din primele veacuri creștine, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră – cunoscut pe atunci sub numele de Scythia (Sciţia), dar şi în teritoriile de dincolo de Prut, în nordul Marii Negre. Până a ajunge aici, el a predicat în Asia Mică, de unde s-a îndreptat spre teritoriile amintite de la Dunăre şi Marea Neagră.
Obiceiuri păstrate din bătrâni, legate de marea sărbătoare creștină
Ca oricărei alte mari sărbători religioase, și sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, de-a lungul vremii, românii i-au asociat obiceiuri, credințe și superstiții. Cele mai cunoscute ritualurile considerate magice, de aflare a ursitului. Fetele de măritat obișnuiau să pregătească o turtiță sărată, p care o mâncau înainte de culcare. Se spunea că ursitul fetei este cel pe care îl visează că vine să-i de apă.
Un obicei de asemenea răspândit, păstrat până astăzi, este cel de sădi grâu într-un vas. În funcție de cum răsărea grâul se ghicea cât de îmbelșugat va fi anul următor.
În credința populară, noaptea de 29 spre 30 noiembrie era numită Noaptea Strigoilor care era o noapte de spaimă, fiindcă se credea că spiritele morților ies din morminte și se iau la bătaie cu ”strigoii vii”. Cei mai periculoși strigoi erau considerați vârcolacii, despre care se credea că ar locui în văzduh, printre nori sau deasupra norilor. Ei erau considerați ”răspunzători” pentru eclipse pentru că ”ar mușca” din Lună sau din Soare.
Urmăreşte pagina de Facebook „Telegrama” pentru ştiri şi analize de ultimă oră!