„Telegrama” vă prezintă un serial istoric unic, care scoate la lumină informaţii rare despre întoarcerea armelor împotriva trupelor germane şi luptele duse în zona Ploieşti în 1944. Nu rataţi şi ultimul episod, care va fi publicat în ediţia de marţi!
Vestea întoarcerii armelor împotriva trupelor germane şi a trecerii României de partea coaliţiei antihitleriste a fost întâmpinată ce entuziasm şi bucurie de militarii români din zona judeţului Prahova, care au trecut imediat la acţiuni concrete în acest sens. În aceeaşi noapte, subunităţi ale armatei române împreună cu cetăţeni înarmaţi au trecut la dezarmarea şi alungarea gărzilor hitleriste, preluând paza şi asigurând securitatea întreprinderilor petroliere. Astfel că, în ziua de 24 august 1944, orele 4.30, colonelul Spiridon Oprescu, comandantul Garnizoanei Ploieşti, a reuşit să raporteze Statului Major al Corpului 5 teritorial Prahova faptul că misiunea a fost îndeplinită. „Totul s-a realizat în ordine fără mari opuneri din partea hitleriştilor, care au fost surprinşi în somn”, arăta colonelul Spiridon Oprescu, menţionând că: „la întreprinderile petroliere, gărzile române au fost ajutate de muncitori patrioţi, în special la rafinăria «Unirea» şi rafinăria «Vega», unde hitleriştii au opus rezistenţă mare ...”. „Rolul acestor formaţiuni a sporit simţitor spre dimineaţa zilei de 24 august, când nemţii au încercat să ocupe oraşul Ploieşti. Populaţia a dat un serios ajutor unităţilor militare în stăvilirea asalturilor pornite de nemţi dinspre pădurile apropiate de Ploieşti, unde acestea îşi aveau grosul trupelor” arăta generalul maior în rezervă Toma Zotter, subliniind totodată că „aportul acestor luptători, pe care i-am simţit încă din primele clipe - după actul de inspiraţie naţională de la 23 august (n.n) - alături de armată, a constituit o nouă pagină de eroism pentru tradiţiile ei glorioase”.
CITITI SI:
70 de ani de la lovitura de stat din 23 august 1944 (I)
În dimineaţa zilei de 24 august, toate întreprinderile industriale din zona petroliferă fiind sub paza unităţilor noastre militare sau a formaţiunilor mixte (cetăţeni-ostaşi), au trecut la lichidarea punctelor de rezistenţă hitleristă din oraşul Ploieşti şi Valea Prahovei. În zilele de 23-24 august 1944, unităţile române s-au grupat în zonele fixate de Comandamentul Corpului 5 teritorial, pentru a fi scoase din spaţiul trupelor germane.
În această noapte, au început deja lupte între trupele române şi cele germane prin atacul poziţiilor de proiectoare 5 şi 9 din apropierea comunei Păuleşti de către o subunitate hitleristă. Ca răspuns la aceste provocări, căpitanul Donea Dumitru cu echipa din punctul de comandă al divizorului a trecut la capturarea postului meteorologic german situat la 1 km de comuna Scăeni, cu aparatura în stare de funcţionare, servanţii fiind dezarmaţi şi internaţi ca prizonieri. În ziua de 24 august, orele 13.00, a avut loc o convorbire telefonică între generalul Moşteoru - comandantul Detaşamentului 18 pază şi generalul Kuderna - comandantul Diviziei 5 A.A. germană, prin care acesta i-a reamintit generalului Kuderna că trebuie să părăsească ţara, în cel mai scurt timp, în spiritul înţelegerii între regele Mihai şi generalul german Gerstenberg la care generalul Kuderna i-a răspuns: „Nu am ordin de plecare, iar un general german care a sângerat pe teritoriul acestei ţări nu poate pleca în aceste condiţii”. Printre măsurile luate de generalul Kuderna încă din ziua de 24 august şi după această dată a fost aceea de concentrare a unor unităţi şi subunităţi în anumite sectoare în jurul oraşului Ploieşti, cu scopul de a-l ocupa ulterior, însă hitleriştii au început să se concentreze în jurul divizioanelor proprii de artilerie antiaeriană din sectoarele Păuleşti, Târgşorul Nou, Buda, Câmpina, Ţintea, Valea Călugărească. În zilele de 23-24 august 1944 au avut loc ciocniri între trupele române şi cele germane, ostilităţile fiind începute de la Bateria antiaeriană nr. 156 română, care a deschis foc asupra unui avion german în ziua de 24 august, orele 13.00. Trei baterii germane au concentrat focul asupra bateriei române. De la această dată s-au deschis focare de luptă în tot teritoriul Corpului 5 teritorial şi îndeosebi în oraşul Ploieşti şi împrejurimile sale. Această perioadă s-a caracterizat prin:
a) atacarea şi ocuparea punctelor de sprijin germane din zona Breaza, Găeşti, Brăneşti, Boldeşti, Comarnic, Bucov, Doftana, Pleaşa, Gura Ocniţei, Bezdead, Ţintea, Băicoi, Găgeni, Valea Călugărească, Bucşani, Drajna, Cornu, Nedelea, Ariceşti, etc., precum şi distrugerea prin capturare a o parte din cele şase baterii germane aflate pe teritoriu;
b) germanii în punctele Păuleşti şi Bucov dezarmează pe toţi ofiţerii români.
c) germanii menţin comunicaţiile din jurul oraşului Ploieşti ce converg spre Buzău, Bucureşti şi Târgovişte;
d) Garnizoana din Ploieşti aflată sub comanda colonelului Oprescu apără toate barierele oraşului;
e) germanii au întrerupt o parte din liniile telefonice;
f) circulaţia feroviară pe Valea Prahovei din ordinul Corpului 5 teritorial, este întreruptă între Posada şi Valea Largă, prin deraierea unui tren german, încărcat cu armament şi trupă.
Faptul că inamicul a continuat provocările prin dezarmarea şi reţinerea ca prizonieri în apropiere de Păuleşti a unui detaşament de 30 de oameni din Regimentul 7 A. A. a determinat pe comandantul Corpului 5 teritorial, generalul Constantin Vasiliu Răşcanu, să ceară comandantului Brigăzii a 4-a A.A. să transmită în dimineaţa zilei de 25 august 1944, orele 10.00, unităţilor următorul ordin de luptă:
„1. Bateriile care vor fi atacate prin trageri de către bateriile germane vor deschide focul pe care îl vor înceta numai după ce au încetat unităţile germane.
2. Se vor deschide focul asupra tuturor aglomerărilor de trupe germane, care s-ar găsi în preajma bateriilor noastre.
3. Toate trupele germane care s-ar găsi în preajma bateriilor române - în staţionare - se vor dezarma.”
În această perioadă (25-31 august 1944) se atacă metodic toate centrele de rezistenţă unde s-au grupat trupele germane astfel:
a) Satul Păuleşti, cu cele două păduri Misleanca.
- Avea trei linii de apărare cu reţele de sârmă. Aici se aflau 4-5.000 de militari germani sub comanda generalului Kuderna. Se mai aflau două avioane, tancuri, circa 800 camioane, 18 piese de 105 mm antiaeriene, câteva baterii de artilerie de câmp, 35-50 guri de foc antiaeriene de diferite calibre, existau adăposturi de beton. Tot aici se mai aflau şi generalii Teschner şi Brandt.
b) Pădurea Buda, gara Buda, satul Buda, pădurea Filipeasca.
- Erau aici circa 1.000 de oameni sub comanda generalului Appel. În interiorul pădurii erau mai multe baterii antiaeriene, câteva aruncătoare de brand şi câteva care de luptă T 22. În gara Buda se afla un tren cu şase piese de artilerie antiaeriană de 128 mm, compus din 14 vagoane şi două locomotive.
c) Pădurea Păhărniceasca şi Ţigăneasca o baterie de 105 mm (la km 85,600). O apărau câteva sute de germani care dispuneau numai de armament automat.
d) Câmpina.
- Aici germanii stăpâneau numai gara şi punctele din jurul oraşului, unde aveau baterii antiaeriene întărite cu trupe de pe front (la Piţigaia, Cornu, cota 558, Slobozia). Bateriile interziceau orice circulaţie pe şosele.
e) Crângul lui Bot, Târgşorul Nou, aerodromul Târgşor - erau puternic organizate.
- Pe aerodrom exista un mare număr de avioane. Dispunea de tunuri antiaeriene. O parte din fracţiunile Flotei 2 vânătoare au fost dezarmate din 24 august 1944. Avionul românesc a fost capturat de germani.
f) Moreni şi plaiul Nisipoasa.
- Instalaţiile petrolifere sunt ocupate de germani. Pe plaiul Nisipoasa au fost efectuate lucrări de sapă. Morenii era apărat de cca. 1.200 germani-comandaţi de inginerul Huer – comandantul Diviziei petrolifere (lucrători).
g) Oraşul Ploieşti
- Era apărat de trupele române. În exterior era înconjurat de trupele germane. Toate satele din jurul Ploieştiului: Ploieştiori, Chiţoranii, Bucov, Corlăteşti, Tătărani, Strejnic se aflau în mâinile germanilor.
După emiterea primului ordin de luptă, subunităţile române au şi trecut la acţiuni de amploare împotriva inamicului. În aceeaşi zi, subunităţile române ale regimentului 9 artilerie antiaeriană din zona Câmpina au trimis în poziţiile germane peste 500 de lovituri, reuşind să distrugă mai multe tunuri, incendierea unui depozit de muniţii şi un altul de benzină, în apropierea de Piţigaia. Pierderile proprii în sectorul acesta în ziua de 25 august au fost minime: trei tunuri avariate, cinci ostaşi răniţi şi doi morţi. În acelaşi timp, în sectorul de apărare al Regimentului 7 A.A. din jurul oraşului Ploieşti, situaţia a devenit tot mai alarmantă. La orele 12.00 colonelul Spiridon Oprescu, comandantul Garnizoanei Ploieşti, a informat comandamentul Brigăzii a 4-a A.A. şi Regimentul 7 A.A. că pe şoselele Rîfov-Ploieşti şi Zănoaga-Ploieşti, mai multe camioane cu trupe germane se îndreptau spre Ploieşti cu intenţia de a ocupa oraşul, solicitând sprijinul bateriilor antiaeriene de artilerie amplasate în jurul Ploieştiului. Alarmate, cele 7 baterii române de artilerie antiaeriană au declanşat un foc viu în sectorul acestei şosele, obligând inamicul să renunţe pe moment la intenţiile sale. Oraşul Ploieşti era apărat de trupe române, de două batalioane de recruţi Regimentul 7 dorobanţi, batalionul garnizoană, Regimentul 32 dorobanţi şi divizionul 2/ Regimentul 9 călăraşi, toate reunite sub conducerea colonelului Spiridon Oprescu. În ziua de 26 august, orele 17.25, oraşul Ploieşti este atacat dinspre sud de un batalion german. Atacul a fost respins. Concomitent cu acesta, toate bateriile antiaeriene române au deschis focul asupra celor germane. În faţa unei baterii germane erau peste 100 de germani morţi şi răniţi. Al doilea atac a avut loc în aceeaşi zi la orele 18.30, acesta fiind pregătit de artilerie timp de 75 de minute. Germanii sunt susţinuţi şi de două escadrile de bombardament şi câteva care de luptă. Trupele române sunt atacate de două regimente germane din direcţiile nord-vest, sud-vest, sud-est. Trupele noastre se repliază şi au loc lupte de stradă, către nord (bariera Blejoi). În dimineaţa zilei de 27 august, românii se mai menţineau pe liziera de nord a oraşului; către orele 11.20 oraşul este reocupat de români.
La 28 august, orele 7.00, un atac slab dinspre est al trupelor germane a fost respins. De la orele 16.00, trupele române au fost stăpâne pe oraş. Începând din dimineaţa zilei de 26 august întreaga zonă petroliferă între vest - Câmpina şi est - Valea Călărească a constituit un adevărat teatru de luptă în care artileriştii români au înscris numeroase fapte de vitejie. Între acestea amintim eroismul de care a dat dovadă un detaşament constituit de către comandantul Regimentului 9 A.A. şi compus din ostaşi ai punctului de comandă (P.C.) al regimentului ai divizorului 36 A.A. şi din două subunităţi din Regimentul 6 „Mihai Viteazul”, care au determinat un batalion hitlerist în curs de deplasare de la Urleta la Banloc să se predea după o luptă scurtă. De asemenea, ostaşii Divizorului 36 A.A. în cooperare cu un detaşament de tineri din Munca Tineretului Român şi o subunitate din Regimentul 6 „Mihai Viteazul” au capturat bateria 2 a Divizonului 156 german, situată între Floreşti şi Nedelea. Ostaşii români au mai atacat bateria 3 a Divizionului 156 german, amplasată în apropiere şi care după aproape două ore de luptă înverşunată a fost scoasă din luptă, reuşind să obţină o serioasă captură militară importantă: 12 tunuri, 4 proiectoare, 3 automobile, mai multe aparate telefonice, un vagon de muniţie şi diferite arme portative.
În aceeaşi zi, bateriile subunităţilor române din sectorul Ţintea (bateria 150 A,.A.), au deschis foc concentrat asupra unui avion gigant Masserschmidt 323 cu 6 motoare, care zbura în zonă şi care s-a prăbuşit lângă ferma Grigorescu, la 500 m nord-est de km 71,3 de pe şoseaua Ploieşti-Braşov.
Alte asemenea exemple de eroism ale ostaşilor români în aceste lupte sunt numeroase.
În dimineaţa zilei de 26 august 1944, situaţia în zona petroliferă era următoarea:
În dispozitivul Detaşamentului 18 pază:
- gruparea locotenent-colonel Dorin (A.A.) cu trei companii mixte se afla în apărare pe satul Ţigănia, interzicând direcţia Târgovişte;
- Garnizoana Ploieşti condusă de colonelul Oprescu, se menţinea în apărarea oraşului.
- Garnizoana Sinaia-compusă din Batalionul 1 vânători de munte şi companiile constituite ad-hoc din ostaşi de pe front, ocupau mai multe poziţii de flanc între Sinaia şi Comarnic pentru a interzice comunicaţiile.
- Trupele române din garnizoana Câmpina se aflau în lupte cu cele germane.
- Gruparea condusă de colonel Batcu cu Regimentul 9 dorobanţi şi Regimentul 32 dorobanţi, ambele de recruţi, se aflau în luptă cu trupele germane în regiunea Blejoi, Boldeşti, Pleaşa.
- Gruparea condusă de colonelul Turtureanu cu divizionul 2 din Regimentul 3 călăraşi, batalionul 6 „Mihai Viteazul”, batalionul 9 marş vânători de gardă şi divizionul 2 din Regimentul 9 călăraşi apărau o poziţie pe linia nord Păuleşti, Găgeni, Ţintea, Băicoi, Tufani şi Mislea.
- Detaşamentul 18 pază, general Moşteoru, cu câte o companie din Regimentul 1 artilerie moto şi Regimentul 5 artilerie grea, toate formate din recruţi şi luptând ca infanterişti, apăra o poziţie de flanc pe calea ferată Ploieşti-Braşov, între cantonul 19 şi km 25, interzicând circulaţia pe şoseaua Filipeşti de Pădure-Moreni.
- O altă grupare a Detaşamentului 18 pază a încercuit zona Moreni ocupată de germani. În dimineaţa zilei de 27 august 1944, detaşamentul 18 pază, generalul Moşteoru, atacă Morenii.
La orele 17.00 cucereşte satul Stavropoleos de lângă Moreni. Până la orele 19.00, acelaşi batalion împreună cu Regimentul 4 vânători moto cucereşte localitatea Moreni. Luptele continuă pe plaiul Nisipoasa, care este cucerit. În această luptă din zona Morenilor, germanii au avut mari pierderi.
În zilele de 28 şi 29 august are loc o nouă regrupare a forţelor române în vederea unui atac general. Detaşamentul condus de generalul Pascu cucereşte satele Pleaşa, Bucov, Chiţorani. În dimineaţa zilei de 30 august forţele române ale Corpului 5 teritorial atacă cu gruparea colonel Turtureanu, gruparea general Moşteoru şi gruparea colonel Batcu pentru a cuceri următoarele obiective:
- Obiectivul 1: Boldeşti, gara Găgeni, Tufanii lui Berca km. 72 (şoseaua Câmpina-Ploieşti), pădurea Filipeasca, Rahtivani şi Târgşorul Nou;
- Obiectivul 2: Blejoi, liziera nord satul Păuleşti, calea ferată Buda- Slănic, gara Buda, liziera est Crângul lui Bot.
În ziua de 30 august 1944, până la orele 13.00, s-a cucerit în întregime obiectivul 1.
La orele 18.00, obiectivul 2 a fost atins în întregime, mai puţin 1 km nord-est cota 240 şi pădurea Crângu lui Bot, unde germanii au aruncat în aer un depozit cu muniţii. Unităţile locotenent-colonel Dorin n-au putut înainta din cauza exploziilor. Atacul a fost sprijinit de 2 divizioane de artilerie cu câte 2 baterii şi de bateriile antiaeriene române şi s-a desfăşurat în condiţii grele în pădurea Buda, gara Buda, satele Boldeşti şi Scăeni. Trenul armat care avea tunuri grele antiaeriene şi care a sprijinit apărarea pădurii Buda s-a retras sub protecţia bateriei antiaeriene în zona Păuleşti (la încrucişarea şoselei naţionale cu calea ferată). Pierderile suferite de germani în aceste lupte au fost foarte mari.
Luptele desfăşurate în zilele următoare au necesitat o nouă regrupare a forţelor române pentru desfăşurarea atacului contra trupelor germane din pădurea Misleanca, Păuleşti, C.F.R. Buda-Slănic şi zona Morenilor - aşa cum rezultă din Ordinul de operaţii nr. 1 din 29 august (marş de apropiere şi luarea contactului), emis de comandantul Corpului 5 teritorial.
De asemenea o telegramă, transmisă de comandantul Corpului motorizat, general Gh. Rozin, în ziua de 30 august, ora 24.00, transmite ordin special nr. 25 pentru Corpul 5 teritorial vizând regruparea forţelor militare române pentru înfrângerea ultimelor rezistenţe ale inamicului în ziua de 31 august 1944 în Valea Prahovei: „Comandamentul Corpului 5 teritorial cu toate trupele aflate în garnizoana Ploieşti, (colonelul Oprescu) şi cu Detaşamentul 18 pază, zonă petroliferă să anihileze rezistenţa germană de la Păuleşti, iar Detaşamentul colonel Jucăl, va anihila rezistenţele germane din gara Brazi şi comuna Brazi”.
prof. Eugen Stănescu, cercetător ştiinţific principal
