Ploieştenii înghit tone de praf, şi cu mult prea mult peste normele admise în celelate state membre ale Uniunii Europene. Nu este doar o realitate pe care o resimţim zilnic în plămânii noştri, ci chiar o ultimă concluzie care aparţine Agenţiei pentru Protecţia Mediului Prahova. Măsurătorile la pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile efectuate la cele cinci staţii de monitorizare din Ploieşti indică lunar depăşiri ale normelor. La înrăutăţirea stării de sănătate a ploieştenilor concură cu „succes”, pe lângă agenţii economici poluatori, fabricile de ciment, industria materialelor de construcţii, transporturile rutiere, şi construcţiile de drumuri, precum şi lucrările interminabile ale reţelarilor.
După lucrări, reţelarii „uită” să aducă drumurile la starea iniţială. La prima adiere de vânt deasupra Ploieştilui se ridică nori grei de praf, şi asta pentru că oraşul e împânzit de lucrări la carosabil, ca şi de şantierele care apar precum ciupercile peste noapte, şantiere în care parcă reţelarii nu îşi mai termină niciodată treaba. Aceasta este opinia specialiştilor de la APM Prahova, care spun că de cele mai multe ori, la terminarea lucrărilor, reţelarii nu mai refac partea carosabilă. „După ce vin cei de la ape, urmează lucrările celor de la gaze, şi tot aşa. Avem mai mult pământ decât asfalt şi acest lucru antrenează mereu nori grei de praf”, ne-au declarat oficiali din cadrul agenţiei.
Măsurătorile efectuate lunar la cele cinci staţii funcţionale din Ploieşti care monitorizează pulberile în suspensie şi pulberile sedimentabile indică în cel puţin cinci puncte ale oraşului depăşiri ale concentraţiilor admise. Aşa se face că în plămânii ploieştenilor ajung să fie aspirate, sub formă de pulberi, metale, sulfaţi şi azotaţi. Cele mai frecvente depăşiri sunt înregistrate în zona de vest, de nord şi de est a Ploieştiului, în punctele de trafic de la APM, ICERP şi Poliserv. Una peste alta, rapoartele de la Agenţia pentru Protecţia Mediului indică o cantitate de cel puţin 5 tone de praf pe care ploieştenii sunt nevoiţi să o înghită anual.
Reţelari amendaţi
De la începutul anului şi până acum, mai mulţi operatori de servicii au fost amendaţi în special pentru depăşirea termenelor de finalizare a lucrărilor, în majoritatea lor aceştia fiind reţelari. În urma lucrărilor efectuate de aceştia rămân munţi de pământ, care ridică nori grei de praf ce ajung direct în plămânii ploieştenilor.
Nici Capitala nu stă mai bine
Studiile de mediu mai arată că în Bucureşti, în fiecare an, se depun peste 400 de tone de praf pe kilometrul pătrat. Singura soluţie ţine de creşterea suprafeţelor de spaţii verzi şi refacerea perdelelor verzi de la marginea oraşului.
O soluţie, refacerea perdelelor forestiere
Fiecare copac aruncă în atmosferă cam 550 de litri de apă zilnic. Este un studiu al Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice. Acest lucru poate spune foarte mult. Legea mai spune că pentru un copac tăiat trebuie plantaţi patru, iar pentru unul tăiat ilegal se plantează zece.
Studiu cu procentaje în creştere
Potrivit unui studiu efectuat anul trecut de specialiştii de la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Prahova privind calitatea aerului, fiecărui ploieştean îi revin, anual, 18,8 grame de praf. Astfel, în 2012, locuitorii oraşului au înghiţit aproape 4,7 tone de pulberi în suspensie, faţă de 3,2 tone media pe anii trecuţi.
