Bugetul pentru medicina de familie în 2014 va constitui 9% din Fondul Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate, faţă de 5% cât a fost consumat în 2012 din FNASS, a declarat duminică, pentru Mediafax, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. „Bugetul pentru medicina de familie va constitui 9% din Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate. În 2012, medicina de familie a consumat aproximativ 5% din Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate”, a spus ministrul Eugen Nicolăescu, în contextul în care serviciile din aceste sector vor fi diversificate prin noul pachet de servicii medicale de bază.
Nicolăescu a mai spus că, până acum, pacientul mergea la spital pentru orice, dar după aplicarea noului pachetul de bază va fi oferit pacienţilor acces mai uşor la tratament prin medicul de familie şi de ambulatoriu, iar finanţarea acestor două segmente va creşte.
Ministrul Sănătăţii a adăugat că, prin pachetul de bază, medicilor de familie li se dă posibilitatea să acorde o gamă mai largă de servicii. De asemenea, va creşte şi numărul serviciilor acordat în ambulatoriul de specialitate.
Pachetul de servicii medicale de bază este structurat pe mai multe capitole şi vizează medicina primară, de ambulatoriu şi de spital, dar şi asistenţa comunitară şi medicina dentară, stabilind serviciile de care beneficiază toţi cetăţenii, indiferent dacă sunt asiguraţi sau nu.
Printre reglementările pachetului se numără limitarea internărilor în spitalele publice, însă numai pentru acele cazuri care pot fi tratate în ambulatoriul de specialitate, în spitalizare de zi sau de către medicul de familie.
Pachetul de bază, al cărui proiect a fost lansat marţi de Ministerul Sănătăţii şi se află în dezbatere publică până la 1 noiembrie, este primul document de acest fel adaptat bugetului estimat pentru 2014, potrivit reprezentanţilor MS, realizarea pachetului fiind prevăzută în acordul cu Fondul Monetar Internaţional.
Potrivit statisticilor oficiale, 40 la sută dintre cazurile internate în spital ar putea fi tratate în ambulatoriul de specialitate, ar putea fi internate în sistemul spitalizare de zi sau tratate la medicul de familie. În aceste condiţii, în pachetul de bază vor figura acele afecţiuni pentru care, prin serviciile prespitaliceşti existente, nu se poate realiza rezolvarea cazurilor.
Experţii MS au identificat peste 300 de diagnostice pentru care ar trebui redusă gradual internarea, printre care: infecţia intestinală bacterială şi virală nespecificată, scabia, hepatita cronică C, rujeola şi rubeola fără complicaţii, sifilisul recent lent şi cel secundar al pielii şi mucoaselor, anemia, malnutriţia, pneumonia virală, astmul, gastrita, hepatita alcoolică şi pancreatita cronică provocată de alcool, bătăturile, urticaria, infecţia tractului urinar, sciatica, avortul spontan incomplet fără complicaţii, colecistita cronică, guşa şi hipertensiunea arterială, aceasta din urmă fiind boala care „umple”, în prezent, 60% din secţiile de medicină internă. „Nu există o listă a bolilor pentru care pacienţii nu se mai pot interna în spitale. Pentru orice boală, dacă ea pune în pericol sănătatea pacientului, există opţiunea internării”,precizează reprezentanţii MS.
