Sforăitul și respirația pe gură la copii pot fi semnale de alarmă pentru probleme cu consecinţe grave asupra sănătății și dezvoltării celor mici.
Despre problemele de respiraţie şi consecinţele lor la copii au oferit explicaţii prof. dr. David McIntosh, specialist în ORL pediatric din Australia, și dr. Ela Bănică, specialist în ortodonție și ortopedie dento-facială din România, într-un articol din revista Viața Medicală, citat de Ziarul Lumina.
Este esențial ca astfel de probleme să fie recunoscute din timp și tratate, pentru a preveni complicațiile. Părinții nu trebuie să neglijeze dacă cel mic sforăie și respiră pe gură, întrucât consecințele pot fi dintre cele mai grave, cum ar fi riscul de apnee obstructivă în somn (oprirea respirației în somn). Există efecte nedorite și din perspectiva ortodonției, problemele de obstrucție respiratorie afectând și dezvoltarea normală a maxilarelor și a danturii.
Părinţilor li se recomandă să urmărească simptome precum sforăitul persistent, respirația pe gură în timpul somnului, somnul agitat, enurezisul (incontinența urinară). Chiar și oboseala cronică poate indica probleme respiratorii severe care necesită evaluare de către un specialist ORL.
De asemenea, fața alungită și dinții care nu au suficient loc să erupă sunt indicatori clari ai unor probleme de obstrucție respiratorie, situație în care consultarea unui specialist ortodont poate ajuta la identificarea și corectarea acestor probleme înainte ca ele să devină mai severe. Netratată, obstrucția respiratorie contribuie la îngustarea maxilarelor, împiedicând erupția corectă a dinților. Nu este afectat doar aspectul estetic, ci și funcția orală și sănătatea generală a copilului, sunt de părere specialiştii.
Studiu: 13% dintre persoanele diagnosticate cu demență nu suferă de fapt de această boală, ci de o afecțiune a ficatului care poate fi tratată
Sforăitul la copii apare când căile respiratorii superioare sunt îngustate, iar cauzele pot fi: amigdale sau vegetații adenoide mărite, obstrucția căilor nazale, alergii, astm, deviere de sept sau maxilar și mandibulă mici sau înguste. Tratamentul poate include, după caz, îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor sau a polipilor, utilizarea unor dispozitive pentru tratarea apneei în somn sau intervenții ortodontice care să ajute la expansiunea maxilarului, asigurând astfel un spațiu adecvat pentru erupția dinților.
Pe termen lung, problemele de acest fel pot duce și la tulburări de comportament, dificultăți de învățare și probleme de dezvoltare fizică. Copiii afectați fac eforturi să se concentreze la școală și devin irascibili.
Observarea și tratarea timpurie a problemelor respiratorii sunt esențiale pentru a le asigura celor mici o dezvoltare sănătoasă și armonioasă și pentru a preveni complicațiile grave care pot să apară pe termen lung.
