Observatorul Român de Sănătate a publicat un raport în care sintetizează impactul pandemiei Covid-19 asupra accesului bolnaviclor cronic la servicii medicale. Rezultatele analizei făcute de ORS, de-a dreptul alarmante, sunt confirmat și de medicii de familie, care susțin la rândul lor că peste trei sferturi dintre cei chestionați consideră că pandemia a avut un efect negativ asupra accesului bolnavilor cronic la servicii medicale.
Concret, 51% dintre bolnavii cronic chestionați consideră că pandemia COVID-19 a avut un impact negativ asupra calității îngrijirilor medicale primite.
Într-adevăr, potrivit documentului, "numărul internărilor la nivel național s-a prăbușit dramatic începând cu aprilie 2020, când s-au înregistrat cu 70% mai puține spitalizări decât în perioada similară a anului anterior. Scăderea s-a mai redus în perioada iunie – august 2020, dar rămâne înjumătățită față de anul precedent". De fapt, precizează ORS, nivelul total al spitalizărilor la nivel național s-a prăbușit dramatic în perioada martie – august 2020: cu 48% mai puține decât în perioada similară din 2019.
Printre cele mai afectate spitale se numără, potrivit sursei citate, Institutul Matei Balș (spital COVID fază I) și Spitalulul Colentina (spital suport COVID), ambele din București, se numără printre cele mai afectate spitale publice, cu reduceri considerabile (- 90%) a numărului de internări în perioada martie – august 2020, față de perioada similară a anului anterior.
Spitalele non-COVID înregistrează și ele reduceri majore ale activității: scăderi între -35% și -79% pentru Institutul Clinic Fundeni, care înregistrează reduceri semnificative inclusiv în numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții oncologici, între -21% și -68% pentru Spitalul Județean de Urgență Cluj și între -56% și -79% pentru Spitalul Județean de Urgență Iași.
ORS a consemnat:
> Scăderea cu 80% a numărului de internări pentru bolnavii HIV/SIDA. O treime din bolnavii HIV chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale primite.
> Scăderea cu 67% a numărului de internări pentru bolnavii de diabet. O treime din bolnavii cu diabet chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale.
> Scăderea cu 57% a numărului de internări pentru bolnavii de scleroză multiplă. Trei sferturi din bolnavii chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ serviciile medicale.
> Scăderea cu 50% a numărului de internări pentru bolnavii de tuberculoză.
> Scăderea cu 46% a numărului de internări pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice.
Autorii raportului consideră că este necesar ca "autoritățile centrale și locale din România să găsească soluții mai eficiente pentru a asigura continuitatea îngrijirilor medicale pentru bolnavii cronic în condițiile pandemiei COVID-19. În caz contrar, impactul negativ asupra bolnavilor cronic va fi considerabil: deteriorarea stării lor de sănătate însoțită de creșterea consecutivă a presiunii asupra unui sistem medical deja suprasolicitat".
Documentul integral poate fi consultat intergral aici.
"O serie de întrebări de evaluare a impactului pandemiei COVID-19 asupra calității și accesului la servicii medicale au fost adresate, sub formă de chestionar, unui număr de 230 bolnavi cronici din 29 de județe diferite. În perioada anterioară declanșării pandemiei, respondenții accesau servicii medicale în 49 de spitale diferite. Peste jumătate dintre respondenți (51,7%) consideră că pandemia COVID-19 a afectat negativ calitatea îngrijirilor medicale primite. Respondenții au acordat note de la 1 la 10 calității serviciilor medicale primite înainte de pandemie și în timpul pandemiei COVID-19. Media notelor acordate a scăzut de la 8 înainte de debutul pandemiei la 4 în timpul pandemiei. Așadar, din perspectiva bolnavilor cronici, pandemia COVID-19 a redus semnificativ calitatea serviciilor medicale. Cauzele acestei scăderi semnificative sunt multiple. Cea mai frecvent invocată este scăderea sau blocarea accesului la spitalul unde persoana se prezenta de obicei pentru tratament și monitorizare. Dificultățile create de restricțiile de circulație precum și procurarea dificilă a medicamentelor sunt și ele cauze frecvent invocate. Peste jumătate (51,4%) dintre bolnavii care au perceput ca negativ impactul pandemiei asupra serviciilor medicale primite consideră că afecțiunea cronică de care suferă s-a agravat în perioada pandemiei, și peste trei sferturi (77,5%) afirmă că au în continuare dificultăți în a accesa serviciile medicale de care au nevoie.
Lipsa medicamentelor, o problemă frecvent mediatizată, a afectat 30% dintre bolnavii cronici chestionați. Medicamentele cel mai frecvent invocate ca având probleme de disponibilitate sunt levotiroxina, sub denumirea comercială euthyrox (medicament esențial în tratarea bolilor tiroidiene), și hidroxiclorochină (medicament esențial pentru tratarea unor afecțiuni autoimune). Lipsa ambelor substanțe medicamentoase a fost declanșată sau agravată de apariția pandemiei COVID-19", indică raportul ORS.
