Pe hârtie, în cei trei ani de la tragedia din Colectiv, România are toate mecanismule prin care poate salva un mare ars. „Există un program întreg finanţat prin împrumutul de la Banca Mondială care se ocupă de dezvoltarea sistemului de tratament al marilor arşi, dar lucrurile nu sunt încă finalizate.Este vorba de construirea unor centre de mari arși la Timișoara, la Târgu Mureș, unul și la București, la spitalul Bagdasar Arseni. În cadrul Ministerului Sănătății există un program de tratament în străinătate, există o comisie la nivelul Ministerului Sănătății care aprobă dosarele de tratament în străinătate și prin intermediul acesteia se pot trimite acei pacienți care depășesc capacitatea noastră la un moment dat la tratament în străinătate, urmând ca Ministerul să acopere costurile îngrijirilor desfășurate în acele zone”, a explicat Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, pentru Digi24.
Tragedia românească de la finalul lui octombrie 2015 a mişcat întreaga Europa. După trei ani, încă se lucrează la un mecanism prin care ţările membre UE să îşi unescă forţele în cazul unei catastrofe similare. Concret se stabilesc criterii clare prin care victimele să fie transportate la spitalele din ţări care pot oferi tratament adecvat, fără a se mai pierde timp cu formalităţile.
În fapt, la acest moment, stăm mai prost decât acum trei ani. Autorităţile ascund faptul că România nu mai are bancă de piele, singura din ţară, desvăzluie sursa citată.
Banca de piele era situată chiar lângă sala de operaţie a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, acolo unde erau trataţi pacienţii care ajungeau cu arsuri. Ţesuturile, după ce erau prelevate de la pacienţi aflaţi în moarte clinică, erau criogenate la -80 de grade şi conservate în recipiente speciale. Oficial există un substitut artificial, dar care nu este acceptat atât de uşor de organism ca pielea naturală.
De mai bine de opt luni, banca de piele din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" a fost închisă de către Agenţia Naţională de Transplant, după 22 de ani de activitate.
Pentru suspendarea activităţii băncii de piele din România, autorităţile au invocat faptul că nu avea infrastructură şi nici resursele umane sau financiare suficiente pentru bună desfăşurare a activităţii. Este aceaşi bancă de piele care la momentul Colectiv a avut un rol important în tratarea victimelor. Atunci, în rezervele ei existau 7.000 de centimetri pătraţi de piele, suficienţi pentru cei 137 de răniţi internaţi.
Anul trecut, în spitalele din România au ajuns 7.232 de pacienți arşi, dintre care 466 din categoria mari arşi.
Citiți mai multe pe digi24.ro.
UPDATE - „În urmă cu doi ani de zile, banca de piele de la Spitalul Grigore Alexandrescu a primit un plan de conformare, având în vedere că era mai mult o improvizație. O recunosc chiar specialiștii care lucrează colo. În doi ani nu s-a întâmplat nimic, astfel încât acestei bănci i-a fost suspendată activitatea. Iar procedeele, patologiile care necesitau prezența grefei de piele se face cu piele artificială, se fac în continuare cu piele artificială sau grefă pe loc”, a spus Sorina Pintea, ministrul Sănătății, pentru Digi 24.
Ea a amintit că, în 2014, guvernul a adoptat o hotărâre de Guvern prin care propunea înființarea a patru bănci de piele în România, dar când a preluat funcția de ministru, în 2018, a constatat că una singură poate fi construită, în București. Celelalte trei ar fi trebuit să se construiască la Iași, Timișoara și Târgu Mureș.
Ministrul spune că băncile de piele nu au putut fi făcute din motive tehnice: Adică teren, autoritățile locale trebiau să pună la dispoziție niște lucruri pe care nu le-au făcut până în acest moment. Suntem destul de înaintați cu documentele băncii de piele din București. Pentru celelalte trei avem încă câteva impedimente pe care trebuie să le rezolvăm”.
