Guvernul a adoptat, miercuri, proiectul ordonanței de urgență care modifică reglementările legale privind concediile şi indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, pentru stabilirea unor măsuri cu privire la acordarea concediilor medicale.
Noile prevederi permit ca, în cazul copilului cu afecţiuni grave, asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea minorului în vârstă de până la 18 ani, față de 16 ani, ca până acum.
Medicul trebuie să verifice asigurații aflați în concediu medical
Pe de altă parte, același act normativ prevede că medicul curant care eliberează concediul medical are “obligația întocmirii unui plan de urmărire a evoluţiei bolii, care va cuprinde cel puțin indicațiile terapeutice și igieno-dietetice, pe care persoana asigurată are obligația să îl respecte, în cazurile în care se eliberează certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă. Structura planului de urmărire a evoluţiei bolii se stabilește prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”
Nerespectarea acestei obligații va putea fi sancționată cu amendă între 5.000 și 10.000 de lei.
O altă modificare este că „durata pentru care pot fi eliberate certificatele de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă de către medicii prevăzuţi la art. 11 (medicul curant – n.r.), se stabileşte in normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, iar pentru fiecare episod de boală, în vederea urmăririi evoluţiei bolii care a determinat incapacitatea temporară de muncă a persoanei asigurate, se acordă în cel puțin două etape. Prin excepție (…), pentru certificatele de concediu medical care se eliberează pentru unele boli speciale prevăzute la art. 13 alin. (3), pentru urgenţele medico-chirurgicale, pentru bolile infectocontagioase din grupa A, pentru bolile infectocontagioase pentru care se impune măsura izolării prevăzută la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 136/2020, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru certificatele de concediu medical care vizează durata internării persoanei asigurate, medicul curant nu are obligația întocmirii planului de urmărire a evoluţiei bolii.”.
Concret, prevede ordonanța de urgență, pentru respectarea planului de urmărire a evoluţiei bolii, medicul curant va acorda consultații la cabinet sau, în cazul persoanelor nedeplasabile, la domiciliul persoanei asigurate sau la distanţă, după caz.
Doar cinci zile de concediu medical plătit, pentru perioada de carantină
Actul normativ face referire și la persoanele care beneficiază de concediu medical pentru că se află în carantină. Dacă, până acum, beneficiau de indemnizație pentru întreaga perioadă de 14 zile, potrivit ordonanței de urgență perioada a fost redusă la cinci zile. “Pentru persoana suspectă pentru care se instituie carantina întrucât aceasta provine dintr-o zonă în care, la momentul inițierii deplasării, există epidemie, risc epidemiologic sau biologic, cu un agent înalt patogen, în care s-a deplasat în interes personal, la întoarcerea pe teritoriul României, indemnizația prevăzută la art. 18 lit. b) se suportă pentru o perioadă de 5 zile din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condițiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă”.
Asigurații angajați în mai multe locuri riscă amenzi de până la 2.000 de lei dacă nu prezintă concediu medical la toate locurile de muncă
OUG adoptată miercuri stabilește că este contravenţie ca persoanele care beneficiază de concediu medical și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, angajate în mai multe locuri, să desfășoare activitate la unul dintre angajatori în perioada în care la celălalt/ceilalţi angajator/angajatori a prezentat certificat/certificate de concediu medical. În astfel de cazuri, persoana în cauză poate fi sancționată cu 1.000 până la 2.000 de lei și neplata/recuperarea indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate.
Motivație
„Concediul medical şi indemnizaţia aferentă trebuie să urmărească un scop foarte clar, crearea condiţiilor să se poată recupera sub supraveghere medicală”, a declarat, pentru Știrile TVR, Adrian Gheorghe, preşedintele CNAS. Acesta a mai punctat, potrivit sursei citate, că, dacă la finalul anului trecut, Casa Națională de Asigurări de Sănătate avea de achitat concedii medicale de aprotmativ 2,4 miliarde de lei, soldul a crescut la 2,9 miliarde, deşi s-au făcut plăţi masiv, iar bugetul trebuie reechilibrat.
Foto cu caracter ilustrativ (bizbrasov.ro)
