Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor a anunțat lansarea campaniei de informare şi educare privind prevenirea Accidentului Vascular Cerebral, un demers gândit în contextul în care România are cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa (21,64%). La nivel naţional, aceasta este a doua cauză de deces, după bolile cardiovasculare
Campania de prevenţie şi educaţie în sănătate "Eu ştiu cauzele Accidentului Vascular Cerebral. Aleg să previn!" are drept scop informarea publicului cu privire la cauzele, semnele şi modurile de a preveni un accident vascular cerebral (AVC)."În România sunt anual aprox. 60.000 de cazuri de AVC, 20% dintre acestea apar pe fond de fibrilaţie atrială. De altfel, pacienţii cu fibrilaţie atrială au un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta AVC dacă nu este diagnosticat şi tratat la timp, iar anual, 8.200 de români mor în urma unui AVC. Prevenirea factorilor de risc vascular poate reduce cu 80% producerea unui AVC. Există tratamente de prevenţie a AVC pe fond de fibrilaţie atrială, mai ales cu noile generaţii de anticoagulante, care nu mai necesită monitorizare permanentă. Prin această prevenţie reducem riscul de AVC la trei sferturi din pacienţii diagnosticaţi şi trataţi", a declarat Prof. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România.
Cauzele de producere a accidentului vascular cerebral sunt multiple: HTA (hipertensiunea arterială), diabetul zaharat, dislipidemiile, obezitatea, vârsta, sindromul de apnee în somn etc. De asemenea, este important de menţionat că pacientul care face AVC pe fond de fibrilaţie atrială rămâne cu deficite neurologice importante şi care dau dizabilitate pe termen lung (invaliditate motorie şi cognitivă, depresie etc), inclusiv afectarea familiilor acestor pacienţi.
"Fibrilaţia atrială (FA) este, poate, cea mai frecventă aritmie cardiacă şi netratată duce la AVC (până la deces sau invaliditate). În plus, FA tratată necorespunzător poate să deterioreze funcţia cardiacă şi să ajungă în final la Insuficienţă Cardiacă (IC) cu toate consecinţele ei", consideră dr. Ana-Maria Vintilă, cardiolog.
În ghidul Societăţii Europene de Cardiologie din 2016, la mulţi pacienţi insuficienţa cardiacă şi FA coincide, acestea sunt legate de factori de risc similari. Singura terapie cu efect dovedit la aceşti pacienţi este anticoagularea cu anticoagulantul oral adecvat care trebuie prescris la toţi pacienţii cu risc de accident vascular cerebral şi poate prelungi supravieţuirea. Ca urmare, prevenirea factorilor de risc a AVC, inclusiv fibrilaţia atrială şi insuficienţa cardiacă pot reduce cu 80% riscul de producere a AVC.
Prof. Dr. Dragoș Vinereanu, președintele Societății Române de Cardiologie, consideră că "trei lucruri importante ar trebui făcute: depistarea la nivel de medic de familie, în al doilea rând, tratamentul să fie accesibil populaţiei din Romania, deci să existe o rambursare a lor prin programele dedicate ale Ministerului Sănătăţii şi CNAS. În al treilea rând, să existe posibilitatea să monitorizăm şi să urmărim pacienţii."
Conform unui studiu al ANPP din 2018, numărul total de cazuri unice cu fibrilaţie atrială care au ajuns în spitale în decursul unui an depăşeşte 200.000 de cazuri. Este doar vârful unui iceberg şi reprezintă un risc demonstrat pentru a dezvolta AVC în viitor. Numărul de bolnavi unici internaţi pentru AVC într-un an în spitale depăşeşte 128.000 de cazuri, din care peste 20% au suferit şi de fibrilaţie atrială. Costurile de tratament ale AVC sunt mari, iar povara financiară depăşeşte 145 de milioane de euro pe an, din care s-ar putea economisi printr-un tratament preventiv cel puţin 60%. La costurile de tratament se adaugă costurile legate de pensionări anticipate, pierderea veniturilor şi beneficiilor datorate activităţii desfăşurate la locul de muncă, plăţile pentru diferite grade de handicap, costurile de recuperare şi/ sau de îngrijire, în unităţi specializate sau în familie.
Pentru a identifica o persoană care este pe cale să sufere un accident vascular cerebral, se foloseşte metoda FAST: face - se strâmbă faţa, arm - nu se mai mişcă mâna, speech - pacientul nu mai vorbeşte bine sau deloc, time - timpul trebuie să fie cât mai mic până la rezolvarea situaţiei. Aceasta ar fi simptomatologia în accidentul vascular ischemic, cam 85%. În accidentele hemoragice, pacienţii au o durere mare de cap, durere în spatele ochiului, rigiditatea cefei, nu pot pune bărbia în piept sau pur şi simplu pacientul cade din picioare, are o comă mai superficială sau mai profundă, fără să mai treacă şi prin etapele intermediare, ajunge direct în starea de stupor.
Mai multe despre campania "Eu ştiu cauzele Accidentului Vascular Cerebral. Aleg să previn!" ce se derulează în perioada 28 octombrie - 11 noiembrie 2019, pot fi regăsite pe:
www.previnaccidentulvascular.ro
Facebook.com/previaccidentulvascular.ro/
Instagram.com/previnaccidentulvascular.ro/
