Vrând să întoarcă pe regele Ahab la credinţa adevărată şi văzând că acesta nu îi dă ascultare, Sfântul Ilie a vestit o foamete de trei ani şi jumătate în întreaga ţară, căreia tot el i-a pus capăt, prin rugăciunea adusă lui Dumnezeu.
Numele Ilie înseamnă “Dumnezeu este Domnul meu”, misiunea sfântului fiind aceea de a-L mărturisi pe adevăratul Dumnezeu. În iconografia ortodoxă, Sfântul Ilie este adesea reprezentat stând în gura peşterii, unde s-a refugiat din cauza regelui Ahab.
Biserica Ortodoxă Română va canoniza, anul viitor, 16 sfinţi români, între care Părintele Dumitru Stăniloae şi Părintele protosinghel Arsenie Boca
După trei ani şi jumătate, Sfântul Proroc s-a întors la curtea regelui. Cu jertfa adusă pe muntele Carmel, jertfă asupra căreia Dumnezeu a trimis foc din cer, Sfântul Ilie a dovedit că străvechea credinţă, pe care o mărturisea și o apăra el, era credinţa cea adevărată. Poporul, văzând minunea Prorocului, a strigat: ”Dumnezeul lui Ilie este Dumnezeul cel adevărat!” şi, prinzând pe slujitorii cei mincinoşi ai lui Baal, i-a ucis, ca să nu mai înşele poporul. Foametea a încetat printr-o ploaie binecuvântată trimisă de Dumnezeu la rugăciunea Sfântului, scrie crestinortodox.ro.
Prorocul Ilie a săvârşit şi alte fapte minunate până când, prin voia lui Dumnezeu, a fost ridicat la ceruri într-un car de foc, netrecând prin moarte.
Sfânta Scriptură şi Tradiţia Bisericii ne spun că Sfântul Ilie va reveni pe pământ, la sfârşitul veacurilor, ca înainte-mergător al celei de a doua veniri a lui Hristos, mustrând pe Antihrist şi fiind omorât de către el, după care va fi înviat de Mântuitorul.
