Autorităţile readuc în discuţie taxarea proprietarilor care şi-au instalat o centrală termică individuală de apartament. Oficialii spun că s-a majorat foarte mult numărul centralelor de apartament, iar ele cresc emisiile de dioxid de carbon.
Viorel Alicuş, director general în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), susţine că instituţia a făcut o verificare privind evoluţia numărului de centrale termice individuale în ultimii 3 ani în România. „Capacitatea acestor centrale a crescut de la 3.400 MW la 5.500 MW, în doar 3 ani, din 2015 în 2017”, a declarat Alicuş, în cadrul unor dezbateri în Parlament, scrie profit.ro. Oficialul ANRE susţine că problema este că această concentrare de centrale e crescută mai mult în zonele urbane, iar efectul acestei aglomerări este creşterea de emisii de dioxid de carbon. În acest sens, el readuce în discuţie o idee mai veche, de a taxa proprietarii centralelor de apartament. „Ne vom trezi, şi ar fi bine să facem măsurătorile astea, că, cu toate că am desfiinţat şi am redus capacităţile în instalaţii de cogenerare, poate ineficiente, rezultatul este creşterea emisiilor de CO2 în aglomerări urbane, mai ales că aceste centrale de apartament nu au nişte condiţii de mediu impuse clar de legislaţia actuală. Ne gândim să vedem dacă nu există totuşi soluţii prevăzute în Directivele europene, pentru ca taxarea de mediu să poată fi impusă şi acestor centrale individuale”, a declarat Alicuş. Încercări repetate de a interzice debranşarea de la sistemul centralizat Declaraţia oficialului a fost făcută în cadrul unor dezbateri din Parlament în care autorităţile au luat din nou la puricat legea prin care vor să interzică debranşarea de la sistemul centralizat de încălzire, după ce preşedintele Klaus Iohannis a trimis-o la reexaminare.
În luna august, preşedintele a cerut miercuri reexaminarea legii care le dă dreptul autorităţilor să stabilească în ce zone este obligatorie încălzirea locuinţelor în sistem centralizat şi care îi împiedică pe cei care locuiesc în aceste zone să opteze pentru soluţii individuale de încălzire. Iohannis motiva că legea redefineşte conceptul de „condominiu” ca reprezentând un „sistem de încălzire având la bază o singură soluţie tehnică de încălzire”, iar o astfel de formulare restrânge dreptul consumatorilor de a-şi alege produsele şi serviciile în acord cu propria voinţă şi nevoile acestora. Totodată, preşedintele reclama că textul normativ poate conduce inclusiv la ideea instituirii unei interdicţii indirecte a debranşării de la sistemul centralizat pentru utilizatorii din condominii, nesocotind regulile comerţului liber şi economiei de piaţă, prin instituirea unui monopol al sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică. Idee mai veche Introducerea acestei taxe pentru cetăţeni nu este o noutate: atât Guvernul Năstase, cât şi Guvernul Ponta au încercat să o introducă. În 2014, premierul de atunci, Victor Ponta, declara că, potrivit reglementărilor europene, din 2016, proprietarii de centrale individuale de încălzire vor fi obligaţi să plătească o taxă şi au circulat zvonuri potrivit cărora cuantumul acesteia ar urma să fie de 30 lei/gigacalorie.
Ulterior, în 2015, pe fondul criticilor publice, Ponta a revenit asupra temei şi a declarat că Guvernul nu intenţionează să taxeze centralele de apartament, iar ulterior subiectul s-a stins. De asemenea, Guvernul Adrian Năstase, prin ministrul de atunci al Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă, au propus ca proprietarii cu centrale termice de apartament să plătească pentru „căldura care le vine din pereţi” de la vecinii fără centrale termice. S-a renunţat atunci şi la această iniţiativă, pe fondul criticilor publice, culminate cu demiterea directorului din Ministerul Administraţiei Publice care lansase public ideea. Sistemele de termoficare, în pragul falimentului Iniţiativele autorităţilor vin în contextul în care cele mai multe sisteme de termoficare funcţionează pe pierderi sau sunt aproape de faliment. De exemplu, compania care oferă căldură în Bucureşti, RADET, este în insolvenţă de 2 ani de zile, în ciuda subvenţiilor primite de la bugetul de stat şi de la bugetele locale. O analiză recentă arăta de asemenea că, în acest moment, necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro. În cazul în care nu se fac investiţii în următorii 4-5 ani, CET-urile nu vor mai putea produce necesarul de energie termică al Capitalei. Peste 560.000 de apartamente din Bucureşti şi 4.900 de instituţii sunt racordate la reţea.
Sursa: Adevărul
