Ziua Păcălelilor ar fi apărut în vestul Europei, undeva în a doua jumătatea a secolului al XVI-lea. Cele mai multe teorii identifică, drept origine, înlocuirea calendarului iulian cu cel gregorian, în 1682. Până atunci, oamenii celebrau Anul Nou la 1 aprilie, iar multora le-a fost greu să se adapteze la noul calendar. Așa că urările erau transmise, în continuare, conform vechiului obicei, până când din ce în ce mai puțini au ajuns să-l păstreze. Treptat au ajuns, astfel, ca felicitările de Anul Nou făcute la 1 aprilie să fie considerate păcăleli, iar ulterior să fie însoțite chiar de cadouri amuzante.
Istoricii au identificat, însă, și alte posibile origini.
Descoperă.ro arată că obiceiul de a face păcăleli de 1 aprilie este unul vechi de câteva secole. Iar precursori ai April Fools' Day - Ziua Păcălelilor în variantă autohtonă - ar putea fi Festivalul Hilaria (un festival roman), care se desfăşura pe 25 martie, şi Medieval Feast of Fools, care se desfăşura pe 28 decembrie, o zi care încă este marcată în unele ţări de limbă spaniolă.
Cea mai veche referire la Ziua Păcălelilor pare a fi, potrivit Museum of Hoaxes, un fragment dintr-un poem flamand din 1539, în care un bărbat şi-ar fi păcălit servitorul chiar într-o zi de 1 aprilie.
În Franţa, Belgia, Italia şi Olanda o tradiţie de Ziua Păcălelilor - numită "poisson d'avril", "pesce d'aprile!", respectiv "aprilvis" (peştele lui aprilie) - constă în lipirea unui peşte din hârtie pe spatele unei persoane fără ca aceasta să-şi dea seama, obicei care se pare că datează din secolul al XVI-lea.
În Marea Britanie, Ziua Păcălelilor este marcată în anumite zone timp de două zile, persoana păcălită fiind numită "noddy", în timp ce, în Scoţia, Ziua farselor este denumită în mod tradiţional "Hunt-the-Gowk Day" ("gowk" în sensul de prostănac, nătărău), având însă şi o altă semnificaţie - cea de sosire a primăverii (April cuckoo).
În Polonia, ziua de 1 aprilie este una în care oamenii fac glume şi farse, iar "activităţile serioase" sunt de evitat. În Danemarca, 1 mai este cunoscută ca "Maj-kat" ("May-cat" şi ca o zi a glumelor). O semnificaţie similară are ziua de 1 mai şi în Suedia. Însă atât danezii, cât şi suedezii obişnuiesc să sărbătorească şi April Fools' Day ("aprilsnar"), în timp ce Ziua Păcălelilor de 1 mai este mult mai puţin celebrată de aceştia.
În Spania, sărbătoarea "peştele lui aprilie" ("pescado de abril") a fost preluat pe filieră franceză, spaniolii având şi propria lor zi a păcălelilor, pe 28 decembrie, când celebrează "Dia de los Santos Inocentes" ("Day of the Holy Innocents"/ "Masacrul Inoceţilor"), fuga în Egipt şi salvarea pruncului Iisus, considerându-se că Maria şi Iosif l-au salvat pe acesta printr-un "şiretlic".
În unele ţări din sudul Statelor Unite se sărbătoreşte "The Week of Foolery" (Săptămâna farselor), care începe cu şapte zile înainte de ziua propriu-zisă a păcălelilor.
La români, Ziua Păcălelilor s-a împământenit abia prin secolul al XIX-lea, odată cu obiceiul că farsele făcute după ora 12.00 îi poarte ghinion păcăliciului. Și cei care nu gustă cu umor păcălelile vor atrage ghinionul, mai spune tradiția. Alte superstiții spun că bărbatul care se căsătorește pe 1 aprilie va fi sub papucul nevestei toată viața, iar persoanele născute în această zi vor avea succes pe toate planurile, dar numai atât timp cât stau departe de jocurile de noroc, care îi pot ruina.
