"Crăciunul, între autentic şi contrafacere"

Image
Ne vedem și pe Facebook!
Image
Rămâi conectat, cu Google News!

Biblioteca Judeţeană "Nicolae Iorga" din Ploieşti a găzduit, marți seară, conferinţa cu tema "Crăciunul, între autentic şi contrafacere".

Prelegerea desfăşurată în cadrul manifestărilor "Întâlniri de conştiinţă", organizate de Asociaţia Culturală Conştiinţa, a fost susţinută de preotul Eduard Ioan Rădună,  paroh al bisericii Sfinții Atanasie și Chiril din Ploiești.

O temă pe cât de veche, pe atât de actuală, Crăciunul este încă bântuit de obiceiurile păgâne care interferează cu Sfânta Sărbătoare a Naşterii Domnului, pornind de la colinde vechi şi până la Moşul darnic din import, inventat nu de multă vreme pentru a crea febra cumpărăturilor, de care cel mai mult se bucură comercianţii. De la părintele Rădună aflăm că Moş Crăciun, personaj care avea la început haine albastre, a fost ideea unui olandez care dorea să-şi vândă produsele.

Legat de originea cuvântului "crăciun", tracii şi dacii numeau astfel butucul pe care îl aprindeau în cea mai lungă noapte din an, la solstiţiul de iarnă.

Dăruirea de cadouri şi obiceiul colindelor provine de la Saturnaliile romane. "Data acestor sărbători era tot în preajma solstiţiului, de pe 17 până pe 24 decembrie, iar romanii aveau obiceiul de a oferi apropiaţilor aceste daruri, care erau de fapt substitute ce înlocuiau un nărav al strămoşilor noştri, cel de a omorî oameni la aceste sărbători. Iniţial, lui Saturn i se ofereau jertfe omeneşti, în particular capete de copii, obicei înlocuit ulterior cu aducerea de căpăţâni de mac", povesteşte preotul Rădună. 

Luând treptat locul acestor obiceiuri păgâne, Sărbătoarea Crăciunului este dintre cele mai vechi sărbători ale creştinătăţii. Sărbătoarea Naşterii Domnului s-a despărţit pentru prima dată de cea  Botezului, pentru că erau serbate împreună sub numele de Teofania pe 6 ianuarie, când s-a serbat la 25 decembrie în Biserica din Antiohia, în jurul anului 375, apoi în Constantinopol, în 379. "Acum, de Crăciun, avem Steaua şi Irozii, care sunt obiceiuri pur creştine. Este o mare deosebire între un cântec de Stea şi un colind care vorbeşte despre doi boieri ce şi-au sacrificat copiii, aceasta din urmă fiind o incantaţie păgână. Noi creştinii trebuie să fim foarte vigilenţi atunci când ni se servesc tot felul de colinde păgâne, pe care le întâlnim şi astăzi", avertizează preotul Ioan Rădună.

 

 

 

 

Image