Dacă el, calul, n-ar fi, despre Jockey Club și hipodrom nu s-ar povesti
Marele Derby de Galop al României, ajuns la ediția cu nr.87, s-a disputat în premieră pe Hipodromul ploieștean. Odiseea acestei curse a început în anul 1875. A venit, apoi, o pauză de doi ani în perioada primului război mondial și a continuat până-n vara anului 1961 după care buldozerele comuniste au demolat hipodromul din Băneasa, o frumoasă construcție realizată de arhitectul Ionel Matak. A urmat o pauză de 46 ani, iar în 2007 și 2008 Hipodromul Mangalia a fost gazdă. În prezența a circa 700 de turfiști s-au disputat opt curse, trei de galop și cinci de trap. Capetele de afiș au fost Marele Derby de galop al României și Premiul Speranțelor la trap. Despre derby-ul de galop, care a strâns doar cinci cai la start, a fost o cursă fără istoric. Iapa cu origini franceze Easy Nurhay, condusă de Nurhay Zyulkyuf, efectiv după ce starting gate (poarta de pornire) a zbughit că o nălucă, a luat șefia cursei pe distanța de 2400m, a avut un ecart constant de 10-15-20 m față de ceilalți cai și a câștigat cu ușurință în aplauzele turfiștilor, doamnelor și domnilor cu mulți dintre ei respectând tradiția vestimentara, pălăria. Poate în viitor organizatorii își vor prezenta actorii cursei în fața tribunei, și nu de la o distanță de 200m. Și, încă ceva, care ține de Jockey Club, un derby doar cu cinci cai ??? De ce nu se cumpără mai mulți cai, așa cum s-a scris în presă centrală? Clubul a moștenit un patrimoniu imens! Dacă sunt mai mulți cai și mai multe curse regulate ar putea fi, cu siguranță, o casă de pariuri prezentă pe hipodrom. Trecând la trap am putut vedea la lucru generația cailor de doi ani. Se anunță un viitor modest și aici avem cai puțini. Se preferă cantitatea și nu calitatea, exemplul cel mai grăitor formația Regia Națională a Pădurilor (RNP) care păstorește hergheliile de stat plus câteva mii de hectare în Bărăgan. Peste tot în Europa, cursele hipice sunt în curtea Ministerului Agriculturii, dar de ce UDMR-ul să nu aibă un ciolan! În Premiul Speranțelor am avut patru cai din opt de la R.N.P. acești cai să zic de stat primesc suvenții frumușele (condiția este să alerge când și când în curse) în comparație cu caii particularilor care sunt discriminați. Despre performanțele cailor de la RNP nici nu se poate vorbi, nimeni nu este interesat. Am văzut un frumos exemplar, numele ei trebuie reținut, DAIANA, care aparține formației Manox Therm care a câștigat cu ușurință cursa Speranțelor cu timpul de 1'25".9/km condus bine de Adrian Marciu, cel care a câștigat și Premiile Medlife -Spitalul, JkR și Ortoza. Alin Tronaru a învins cu Viorela în Premiul Orologiu. Viorel Gheorghe (Ulise) l- condus foarte bine și a câștigat cu Zircon L.V în Premiul Medlife -Spital Lotus. Cu această victorie driverul a intrat în mare carte de istorie a trapului Românesc cu unii de părere că o dată cu trecerea timpului ar trebui să fie canonizat alături de legendarii driiveri Mircea Ștefănescu, Gică Tanase, Sabo, Marinescu, Avram, Ichim, Oană etc .Viitoarea reuniune va fi pe șase octombrie când se vor disputa Criteriul cailor de doi ani și Premiul Agriculturii. Poate anul acesta cei de la Ministerul Agriculturii vor onora invitațiile, pentru că anul trecul au cam stat pitiți. Marian Pușcaș
.
