Între timp, lucrările demarate în august 2011 și prognozate a se termina după 14 luni se desfășoară lent. În cel mai balcanic stil, termenele au fost schimbate, finalul lui octombrie 2012 și apoi cel al finalului de an transformându-se în... 30 iunie 2013!
S-au făcut noi angajamente, promisiunile au început să curgă, mai ales că vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, a onorat cu prezența, în ianuarie, șantierul în lucru. Pentru ca vizita acestuia să capete greutatea cuvenită, secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării, Iulian Matache, revenea la “locul faptei” după două săptămâni iar primarul Iulian Bădescu s-a și grăbit să declare că activul va fi finalizat, cu siguranță, la mijlocul anului. În timp ce constructorul, LOR’Install Construct București, avansa ca termen de finalizare data de 30 iunie, Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, se arătat sceptic la debutul lunii februarie: „Eu vă spun că nu o terminaţi! Păi să dăm drumul la lucrare, pentru că bugetul a fost aprobat aseară”!
Întrerupte, neîntrerupte, din lipsa banilor sau a vremii nefavorabile, lucrările - desfăşurate de Compania Naţională de Investiţii, în cadrul unui proiect naţional, cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării - au repornit greoi, chiar și termenul din iunie părând iluzoriu.
Ce este în șantier
În primă fază, vina pentru lentoarea execuției a fost dată pe proiectul iniţial. Acesta nu ar fi cuprins o sală de control antidoping, obligatorie pentru acreditarea sălii la concursurile sportive naţionale şi internaţionale. La rândul lor, proiectanții s-au scuzat, precizând că acest lucru nu fusese prevăzut în caietul de sarcini.
Acum, la vizita făcută ieri în șantier, a apărut adevăratul motiv pentru care lucrările avansează în ritmul melcului: lipsa fondurilor!
Am discutat cu Gheorghe Popa, șeful de șantier al firmei din Capitală, un personaj pozitiv și bine intenționat dar incapabil să gestioneze o situație la limită. “Suntem, la acest moment, 27 de salariați în program, aproape un sfert din cei care trebuiau să lucreze în mod normal! Nu avem de ce să-i aducem la lucru pe ceilalți, lipsa banilor împiedicându-ne să facem aprovizionările necesare și, implicit, să-i avem pe toți în șantier! Noi tot sperăm să se ajungă la un consens între instituții, să se deblocheze fondurile, dar uitați că vremea trece și chiar că ne va fi greu să ne ținem de promisiune!”
Am vizitat șantierul în care 6 oameni
înlocuiau geamurile de la intrare iar alți 8-9 lucrau diametral opus, la noua tribună. Câțiva montau niște conducte iar alții forfoteau pe afară.
În linii mari, subsolul este gata, noua sală de antrenament aflată la 6 metri
sub pământ fiind terminată. La fel și vestiarele, bazinul de recuperare, sauna și cabinele pentru
arbitrii. Au fost încastrate luminile și gurile de ventilație, s-au montat foile de
rigips, unele moderne, de ultimă generație, care absorb zgomotul specific sălilor de
sport. Grosul, ca să zic așa, este făcut în procent de 80% dar nebunia va începe la detaliile
legate de finisaj! Tot ce înseamnă gresie, faianță, feronerie și instalații, tavane false ori
scările de acces, absolut totul este la stadiul de “urmează să”! Observați că nu am spus niciun
cuvânt despre detalii, și ele extrem de importante pentru orice lucrare, nu mai vorbesc despre
una atât de complexă.
La fiecare întrebare mai directă, șeful de șantier părea încurcat! L-am înțeles pe deplin, chiar că este greu să reacționezi în vreun fel
fără să ai siguranță! Amplele lucrări de extindere, consolidare şi retehnologizare par
imposibil de realizat într-un timp atât de scurt. În fond, până la 30 iunie mai
sunt 100 de zile iar perspectivele palpabile nu sunt deloc promițătoare. Fără a mă
erija în vreun specialist, cunoscând nu numai situația economică actuală cât mai
ales mentalitatea păguboasă a celor care mai întâi promit și apoi se scuză, estimez o
mare realizare dacă “Olimpia” va fi gata la toamnă! Ca să nu fiu pesimist și să dau și eu un termen, cum
zic unii, fantomă: sfârșitul anului! Al acestui an!
Să mai credem?
Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale, a fost prezent, acum două luni, la Ploiești, unde și-a pus semnătura pe contractul de finanțare europeană a unui proiect care vizează construirea unui pasaj suprateran. În aceeași zi, acesta a făcut o vizită la “Olimpia”, la final declarând: "Ministerul Dezvoltării îşi va duce la capăt obligaţiile, pentru că este un obiectiv serios, strategic, regional, dar eu vreau rigoare"! Acesta a cerut informări periodice privind stadiul lucrărilor din partea Inspectoratului în Construcţii şi un parteneriat cu Primăria Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova. În același context, Mircea Cosma, președintele CJ Prahova, spunea: “I-am solicitat domnului Dragnea să ne sprijine și cu lucrările de la Sala Sporturilor <<Olimpia>>, care au început dar nu se mai termină. Este nevoie ca acest obiectiv să fie finalizat pentru că am ajuns să jucăm baschet, în Cupele Europene, în comuna Brazi ! Vrem ca și Campionatul European de Baschet Masculin pentru Tineret sa fie găzduit, anul acesta, inclusiv la Ploiești" declara Cosma cu bune intenții. Fără să intuiască încetineala cu care oamenii, neplătiți, lucrează când și când. Iar competiția de care acesta amintea nu va aștepta deșartele promisiuni de la Ploiești, ea urmând a începe pe data de 11 iulie...
P.S. Domnule Dragnea, apropo, cam câte informări ați primit de la domnul Nicolae Oprescu, directorul ISC Prahova, pe tema sălii “Olimpia”, așa cum solicitați la început de an? Pentru că, vă spunem noi, acolo sunt niște oameni care se fac că lucrează pentru că unii se fac că-i plătesc! Cin’ să fie, cin’ să fie?
Cristian ANGHELESCU
