Podul peste calea ferată de lângă Oborul Ploieşti arată înspăimântător! Pasajul, traversat de mii de maşini în fiecare zi, prezintă semnele unor probleme structurale severe, cu infiltraţii, elemente exfoliate şi urme de rugină.
Dacă de sus, traversându-l, vi s-ar putea părea că podul de la Obor nu arată în cele mai bune condiţii, ei bine privite de jos lucrurile stau şi mai rău. Am făcut, la începutul lunii, o plimbare de curiozitate prin această zonă, apoi am solicitat părerea câtorva experţi în construcţii cu privire la imaginile surprinse. Un lucru care s-a dovedit util a fost că am făcut fotografiile într-o dimineaţă geroasă, probabil una dintre ultimele din această lună, aşa că am putut să surprindem inclusiv ţurţurii formaţi sub pod, care dezvăluiau foarte clar exact zonele unde au loc infiltraţii şi „traseul” pe care apa îl urmează, prin zone pe unde, în mod normal, nu aveau de ce să existe scurgeri. Cu ochiul liber, chiar şi pentru cineva neavizat, se pot observa mai multe porţiuni unde podul este afectat de umezeală şi unde betonul de la suprafaţă s-a cojit, lăsând expuse elementele metalice. Se mai observă, pe alocuri, elemente ruginite şi crăpături. Ca să avem o imagine mai clară şi să înţelegem dacă vorbim despre o situaţie gravă sau doar una de suprafaţă, am solicitat părerea unor experţi în construcţii, iar concluzia a fost că există semnele unor probleme severe, inclusiv la nivelul structurii de rezistenţă şi care, netratate la timp, ar putea avea consecinţe tragice.
{cwgallery}
Imaginile de acum confirmă ceea ce „Telegrama” dezvăluia public încă din decembrie 2018, într-un articol în care menţiona că Primăria Ploieşti comandase o expertiză tehnică a pasajului rutier peste calea ferată. Vestea bună, la momentul respectiv, era că podul fusese inclus într-un proiect european de modernizare, care viza toată strada Ştrandului, până la giratoriul de pe şoseaua de centură, estimat la momentul respectiv la 60 de milioane de euro. Vestea proastă este că, în timp ce e posibil ca lucrurile să se fi mai degradat în cei peste trei ani scurşi de atunci, iar preţurile materialelor de construcţii au explodat, proiectul european încă e departe de implementare.
Expertiza de la acel moment a arătat că structura de rezistenţă are grave probleme, admiţând că este posibil să mai fie descoperite probleme şi pe măsură ce se vor face lucrări de decopertare şi se va ajunge la placa de suprabetonare. Printre problemele semnalate, trecând peste crăpături superficiale, pete de rugină sau vegetaţie crescută pe suprastructură, se numără faptul că antretoazele care încadrează rosturile de dilataţie sunt puternic degradate în special din cauza infiltraţiilor, la fel şi armătura şi betonul penelor de racordare dintre tablierul pe grinzi şi tablierele cu fâşii cu goluri, betonul este friabil şi are zone de exfoliere, se observă coroziuni ale armăturii, există crăpături longitudinale în stâlpii pilelor, iar riglele au armătura corodată şi crăpături pe direcţia armăturii.
Urmăreşte pagina de Facebook „Telegrama” pentru ştiri şi analize de ultimă oră!
