„Telegrama” i-a provocat pe cei mai importanţi candidaţi de la alegerile locale din 2020 să răspundă la un chestionar despre subiecte de interes, care au fost sau încă sunt la ordinea zilei şi care fie au creat opinii împărţite, fie au rămas fără soluţii. Este o dezbatere de la distanţă, despre soluţii, viziune şi dezvoltare. Iată ce a răspuns candidatul PNL la Primăria Ploieşti, Andrei Volosevici!
1.Poluarea
Ce poate face instituţia pentru a reduce poluarea din Ploieşti?
În primul rând, cred că foarte mult trebuie intervenit la nivel parlamentar, prin modificarea legii. Dacă dorim ca instituţia Primăriei, de fapt Primăria şi Consiliul Local, să facă ceva, trebuie să îi dăm mult mai multe atribuţii şi mult mai multă forţă, pe lângă toate celelalte măsuri pe care parţial, de-a lungul timpului, le-am făcut. Mă distrează că acum se vorbeşte despre păduri, despre zone forestiere, eu o să vă rog să vă amintiţi că între 2008 şi 2012 s-au plantat vreo 50.000 de arbori, întâmplarea a făcut că acea campanie s-a numit „Ţara lui Andrei”. Primăria poate face toate lucrurile de acest gen, le va continua, aşezat la masă cu tot ceea ce înseamnă partea de rafinării, alături de preşedintele Consiliului Judeţean, viitorul preşedinte, adică Iulian Dumitrescu. Lucrurile vor sta de cu totul şi cu totul altă manieră decât până acum. Sigur, trebuie să mai vorbim şide bataluri, dar, pentru început, repet, trebuie modificată legea şi mai multă forţă dată unităţilor administrativ-teritoriale, că vorbim de Consiliul Judeţean sau Consiliul Local.
2. Bugetul administraţiei locale
Ce strategii ar trebui adoptate, care credeţi că vor fi domeniile prioritare, ce ar trebui să facă Primăria ca să aducă bani în plus la buget?
În niciun caz mărirea impozitelor! Asta mi se pare o chestiune care nici măcar nu intră în calcul. Pentru dezvoltarea Ploieştiului, aici vorbim inclusiv de modul în care se poate dezvolta imobiliar, sunt mai multe planuri. Primul, absolut obligatoriu din punctul meu de vedere, este planul urbanistic general. Modificarea PUG-ului, cu atât de multe zone de restricţii şi atât de multe retrageri retrageri şi atât de multe lucruri de genul acesta, determină populaţia să-şi construiască, şi atunci în loc de un parter sau de o casă sau de o toaletă vei avea parter+2, parter+3, +4, într-un mod care să arate în regulă şi, implicit, să genereze un impozit mai mare. Avem nevoie să rezolvăm această problemă rămasă nerezolvată din 2012, Planul Urbanistic General al Ploieştiului.
Al doilea lucru este legat de aducerea de investitori, însă pentru acest lucru trebuie să dezvoltăm tot ce înseamnă partea de infrastructură. Mai mult, trebuie să renunţăm sau să reducem către zero tot ce înseamnă birocraţia, asta înseamnă informatizare, dar informatizare pe bune, nu teorii legate de nu ştiu ce proiecte şi alte teorii care n-au niciun fel de efect.
3. Salubritatea
Cum se pot îmbunătăţi lucrurile, cum putem atinge ţintele de colectare selectivă?
În primul rând, trebuie un preşedinte de Consiliu Judeţean foarte serios şi aplicat - şi acesta este Iulian Dumitrescu, care este o forţă - de aşa manieră încât să se poarte discuţii serioase, şi nu politice, cu toţi cei care fac parte din zona noastră în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Managementul Deşeurilor. De fapt şi de drept, noi avem obligaţia să respectăm un contract care a fost încheiat într-o anumită dată - am spus clar că nu vreau să atac pe nimeni, nu se pune problema să am o astfel de atitudine. Dar pentru a colecta deşeurile mult mai rapid, ceea ce deocamdată în multe zone nu se întâmplă, pentru a face un program cu frecvenţă mai ridicată, trebuie şi ajutorul Consiliului Judeţean. O spun răspicat, acest ADI este un lucru bun, pentru că am atras o finanţare de 150 de milioane de euro în judeţ, pentru Ploieşti este un beneficiu pentru că am reuşit să ecologizăm rampa veche. Dar, totuşi, în practică lucrurile sunt foarte prost puse. Reacţia juridică poate fi făcută de ADI, iar ADI ţine de Consiliul Judeţean. Deci îţi trebuie un preşedinte de Consiliu Judeţean ca Iulian Dumitrescu, care a înţeles foarte clar care este problema şi care din spate să nu mai influenţeze primarii să voteze altceva. Gândiţi-vă că problemele sunt foarte diferite, poate că asta a fost una dintre greşeli, ar fi trebuit ca Ploieştiul să fie separat de celalelte comune. În celelalte comune, unde nu este această modalitate de lucru, bineînţeles că e foarte bine că vine o dată pe săptămână cineva să-ţi ridice gunoiul. Noi avem cu totul şi cu totul alte probleme, avem probleme legate de amplasamentul şi direcţionarea rampelor, avem probleme legate de frecvenţa cu care trebuie să se ridice în anumite cartiere, gen Malu Roşu, gen Ienăchiţă, gen Vest I, gen 9 Mai, gen Mihai Bravu. Cumva aceste probleme au fost amestecate, dar votul aparţine tuturor. Unul din motivele pentru care, în 2012, împreună cu Plopeniul, eram singurele UAT-uri care nu intraseră în acest proiect a fost că am pus trei condiţii. Prima a fost să fie tarif preferenţial pentru Ploieşti, având în vedere că 40% din gunoiul din Prahova provine de aici, a doua condiţie a fost să existe o forţă mai mare a votului din Ploieşti - şi simţim pe deplin acum ce se întâmplă - şi a treia condiţie a fost ca alveolele care se dezvoltă la rampa din Boldeşti să fie administrate de Consiliul Judeţean. În 10 iunie 2012 am pierdut, deci n-am mai avut control. Spectacolul pe care îl vedem acum - o spun cu amărăciune - este o consecinţă a ceea ce s-a dispus la momentul respectiv.
Nu sunt genul de om să mă jelesc. Pe doamna Popescu sau domnul Ionescu din nu ştiu ce zonă îi interesează ca noul primar să rezolve problemele. Va exista mult mai multă stricteţe atât la nivel de colectare, cât şi la nivel de curăţenie a căilor publice, unde trebuie mult mai multă rigurozitate şi să nu se mai repete ce se întâmplă la momentul acesta la Regia Autonomă de Servicii Publice. Pentru asta, ai nevoie nu să-ţi dea cineva un raport, ci ai nevoie, aşa cum spuneam şi în momentul în care mi-am depus candidatura, ca administraţia să se facă la firul ierbii. Adică te duci, constaţi, vezi, verifici tu.
4. Sportul în Ploieşti
Cum vă poziţionaţi faţă de finanţarea echipelor de la bugetele locale, investiţii în baze sportive, sport de masă sau de performanţă, doar juniori sau şi seniori, mărcile şi palmaresul Petrolul?
Mărcile „Petrolul”, prin efortul pe care l-am depus în echipă în anul 2009, sunt în permanenţă ale Consiliului Local, evident că există anumite proceduri. Opinia mea este foarte clară, nu există „doar susţinerea sprtului de performanţă” sau „doar susţinerea sportului de masă”, ci există sport de performanţă şi sport de masă, care trebuie susţinute. Poate că trebuie să revin cu un lucru pe care îmi doream să-l fac în mandatul 2012-2016 dacă aş fi acces în funcţia de primar, şi anume o zonă de atletism, pentru că avem performanţe în zona aceasta, şi de susţinerea a tot ce înseamnă activitatea de gimnastică. Pentru asta, lângă parcul de lângă Gara de Vest, nu cel Municipal, există în spate nişte hectare de teren unde intenţionăm să construim o zonă foarte modernă de atletism indoor-outdoor, care să poată susţine şi antrenamente şi competiţii pentru gimnastică. De altfel, şi logica Sălii Sporturilor din Ploieşti, când a fost preluată de Primărie în 2010 şi introdusă în programul CNI, a fost de a readuce tradiţia gimnasticii în Ploieşti.
În mod sigur, trebuie multă înţelegere. Dacă voi veni în această funcţie nu voi veni ca să mă cert sau să am diverse dispute. Voi veni să construiesc, dar există şi zone unde trebuie să analizăm un pic ce se întâmplă cu TESA, cum se fac anumite contracte, cum sunt cheltuiţi banii publici, pentru că de fapt ăsta este respectul pentru ploieştenii care plătesc taxe şi impozite în vremuri foarte grele.
5. Termoficarea
Cum vedeţi viitorul sistemului de încălzire din Ploieşti?
Avem un contract până în 2022. Ceea ce îmi doresc şi pare că va fi posibil este ca şi în perioada 2021-2022 să putem să susţinem subvenţia. Cinstit, trebuie să mă lămuresc un pic, pentru că nu se fac lucruri în această zonă, deşi sunt atât de multe studii, studiuţe, studişoare pe zona asta.
Există două variante de lucru, prima este să mergem în continuare pe zona de încălzire centralizată. Aici este o zonă de - haideţi să mă exprim elegant - ruşinică a Consiliului Judeţean, pentru că noi avem o problemă foarte mare la nivelul CET-ului de la Brazi, care ştiţi că nu este al Ploieştiului şi unde Consiliul Judeţean trebuia să investească. Pentru că mă pricep la administraţie, nu cred în explicaţii de genul „am votat indicatorii tehnico-economici pentru două arzătoare pe care urmează să le achiziţionăm din fonduri europene”... real, în acest moment, nu este nimic făcut acolo, nimic, nicio procedură începută. Pericol este că, prin aportul greşeit al consilierilor, cumva se doreşte ca acest CET să vină în administrarea oraşului şi aş putea să pariez că la sfârşitul anului viitor, când o să avem o problemă enormă cu infringementul la nivel de CO2, că toată această problemă s-ar putea transfera către Ploieşti, evident că eu o să mă opun. Este motivul pentru care cred că trebuie analizată foarte bine această situaţie. Sigur că trebuie investit, trebuie luate decizii, dar din timp, pe o consultare publică.
Aţi vorbit despre două variante, prima fiind menţinerea sistemului centralizat. Cealaltă?
Cealaltă este varianta aplicată în Braşov, unde există microcentrale de cartier. Este o chestiune care în primul rând trebuie dezbătută cu populaţia, dar real şi din timp. În al doilea rând, trebuie să ne uităm mai atent pe toate acele raporarte comandate în ultima vreme, pentru că totuşi s-au cheltuit câteva sute de mii de lei şi îmi închipui că trebuie să fi fost făcute de nişte specialişti.
Aş vrea să mai subliniez ceva. Modul în care am acţionat în ultimele luni, mă refer la echipa PNL, a fost unul foarte atent, fiind înclinaţi spre investiţii, dar în acelaşi timp fiind foarte atenţi la modul în care cheltuim nişte bani, de aşa manieră încât să putem în continuare să plătim serviciile publice. Ştiţi că în Consiliul Local, după ce s-au obţinut nişte bani prin efortul Serviciului Public Finanţe Locale, care şi-a făcut treaba, a fost o întreagă dezbatere despre modul în care vor fi cheltuiţi banii. Majoritatea PSD-ALDE a mers pe ideea de a face investiţii, de a face nişte lucruri de altfel bune, susţinute de PNL, numai că în acest moment am ajuns să avem undeva la 20 de milioane de lei datorii la Veolia Energie, aferente perioadei anterioare pe ceea ce înseamnă ratrapaj şi subvenţie, exigibile pe 30 septembrie, neplătite, cu penalităţi. Ceea ce părea în 2012 pentru mine - o spun obsesiv oriunde - o banalitate, adică să discutăm despre a avea marcaje rutiere, să avem dezinsecţie, deratizare şi dezinfecţie, să avem mentenanţă la semaforizare, să avem curăţenie, acum pare o problemă deosebită.
6. Subvenţiile de la buget pentru căldură/transport public
Sunteţi de acord cu menţinerea în formă actuală, menţinere dar cu modificări sau eliminare?
Sunt de acord cu subvenţiile, pentru că trăim nişte momente grele şi este evident că, de exemplu, cei care folosesc transportul public au nevoie de lucrul acesta. Sunt de acord cu transportul în conformitate cu noile ordonanţe, au fost de altfel şi nişte şicane cu un alt partid politic după ce am spus că nu cred în plafon la acordarea gratuităţii pentru elevi. Cred că în momentul acesta şi cei care mă şicanau au ajuns într-o poziţie jenantă, pentru că, la nivel judeţean, aplicând legea dată de Guvernul PNL, se doreşte subvenţionarea totală a transportului pentru elevi. Practic, au opinii diferite. Revenind, nu cred în acest plafon pentru elevi, el trebuie scos şi îl vom scoate, astfel încât toţi elevii, indiferent de veniturile familiei, să beneficieze de transport public gratuit. Copiii au dreptul la educaţie, nu trebuie să existe discriminări de acest gen.
La nivel de subvenţie pentru căldură, în primul rând mi s-a părut inacceptabil că între 2018 şi 2019 nu a fost acordată. De două ori nu a fost subvenţie, în tot ce înseamnă istoria termiei din acest oraş, a mai fost undeva prin 2014-2015 sau 2013-2014. Am plecat din Primărie în 2012, cinstit vă spun, cu mândria că aveam cea mai ieftină gigacalorie din ţară, în contextul în care în 2011, transpunând în legislaţia noastră o directivă europeană, Guvernul României n-a mai putut da subvenţie - ştiţi că subvenţia până atunci era împărţită, 45% dădea autoritatea locală şi 55% Guvernul - şi totuşi am reuşit, prin eforturile noastre, cu ajutorul întregii echipe, inclusiv Consiliul Local şi executivul Primăriei, să reuşim să rămânem la cea mai ifetină gigacalorie din ţară. Gândiţi-vă că în 2010-2011 a fost o iarnă destul de grea, iar în 2011-2012 a fost o iarnă comparabilă cu ’65-ul, la nivel de frig şi ninsoare, deci automat şi consumul a fost foarte mare, automat şi bugetarea a fost foarte mare.
Intenţionez clar şi răspicat să susţin aceste subvenţii, găsind resursele, iar împreună le vom găsi, pentru că de data asta voi face eforturile alături de partenerul meu, viitorul preşedinte al Consiliului Judeţean, Iulian Dumitrescu, iar atunci, automat, va exista un alt interes şi pentru Ploieşti, care la un moment dat părea că nu face parte din Prahova. Vom găsi resursele de aşa manieră încât să susţinem subvenţia, sperăm că legislaţia, ţinând cont de anumite discuţii care se fac inclusiv la nivel european, să păstreze posibilitatea de a acorda şi în 2021-2022. Deci cât se poate această subvenţie va fi păstrată şi dată din bugetul local.
7. Închirierea parcărilor condominiale
Susţineţi menţinerea regulamentului actual, modificarea lui sau eliminarea totală?
Susţin aplicarea regulamentului, care trebuie modificat, în momentul în care avem posibilitatea să punem în practică lucrul acesta. Toată lumea se plânge de parcări. Haideţi să le facem! Că auzim mereu „nu am unde să parchez la Hale”, „nu am unde să parchez la Judecătorie” şi aşa mai departe, dar nu se întâmplă nimic! Varianta de lucru nu este să vopsim nişte străzi, cum sunt cele perpendiculare pe Gheorghe Doja, precum Fortunei, Decebal, Primăverii şi restul, unde să spunem că sunt parcări publice între anumite ore. Nu, varianta este de a dezvolta sistemul, în acest sens ne-am exprimat foarte clar că în parcul Toma Socolescu va fi o parcare subterană, la nivel de demisol înalt, estimările noastre fiind că va oferi undeva la 120-150 de locuri, în zona Dealu cu Piatră, fiind blocuri, putem face parcare P+2, pentru că se încadrează în zonă, iar atunci ai triplat parctic numărul de lucruri de parcare, în zona Democraţiei, la intrare, aproape de Judecătorie, la fel ne putem încadra pe o parcare P+1.
După ce am rezolvat problemele şi ajungem să avem locuri de parcare, abia atunci putem să aplicăm şi sancţiuni. Şi trebuie să încetăm să ne mai jelim că nu avem locuri de parcare. Haideţi să le facem!