47 de ani de la seismul din 1977. Cât costă evaluarea seismică a unui imobil și cinci mituri despre cutremur demontate de ingineri

locuinte cutremur risc seismic
Foto din arhivă
Image
Ne vedem și pe Facebook!
Image
Rămâi conectat, cu Google News!

Inginerii structuriști spun că o expertiză tehnică a unei locuințe pe care ne dorim să o cumpărăm costă mai puțin decât comisionul agentului imobiliar. La 47 de ani de la ultimul mare cutremur înregistrat în România, aceștia atrag atenția asupra problemelor pe care le pot avea nu doar locuințele vechi, ci și cele noi, îndemnându-i pe oameni ca, la cumpărarea unui imobil, să aibă în vedere o astfel de evaluare.

Dr. ing. Lucian Melinceanu, președintele Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS), a punctat, în cadrul unei conferințe de presă, că toate clădirile au risc seismic, însă nu toate au trecut printr-o expertiză. 

Inginerii spun că prețul unei asemenea evaluări este jumătate din comisionul unui agent imobiliar. În cifre, pentru locuințele noi, prețurile sunt de 1-2 euro/mp, iar pentru cele vechi, 8 euro/mp, a spus inginerul Ovidiu Prodan, potrivit economica.net. Astfel, pentru un apartament vechi, de 65 de mp, costul ar fi de 520 de euro, în timp ce comisionul unui agent pornește de la 1.000 de euro.

Ce verifică un inginer proiectant cu experiență în cazul apartamentelor noi? Primele trei lucruri sunt autorizația de construire, cartea tehnică existența elementelor vizibile, precum grinzi, pereți, stâlpi și dacă acestea corespund cu documentele analizate.

„Știind cu ce mă ocup, un prieten m-a chemat să văd un apartament din 1962 în Victoriei, într-un bloc făcut de ruși. Iar el insista că, dacă e făcut de ruși, atunci sigur e bun. Eu am avut alte repere și criterii. O structură e ca un organism viu, are mulți parametri. Noi tot timpul suntem cu ochii după fisuri, unele pot fi de la dilatare termină, altele de la tencuială. Nu toate fisurile sunt o problemă”, mai spune dr. ing. Lucian Melinceanu, potrivit sursei citate.

Specialiștii atrag atenția și asupra numeroaselor cazuri de clădiri reabilitate termic, unde eventualele probleme de structură nu mai sunt vizibile, în urma lucrărilor.

„Cel mai mare pericol în momentul în care faci o reabilitare termică fără să constați degradările, e că ascunzi totul. Știți vorba aia, afară e vopsit gardul, înăuntru leopardul, noi o să avem clădiri frumoase, vopsite frumos pe exterior, care pe o perioadă de cinci, zece ani nu o să vedem nimic”, mai spune inginerul Ovidiu Prodan, potrivit economica.net.

1. Statul sub grindă înseamnă că vei fi în siguranță. Inginerii spun că această percepție este falsă și că era aplicabilă clădirilor vechi pe vremea când plăcile erau din lemn. Cum în prezent acestea sunt realizate din beton, grinzile vor pârâi și se vor fisura primele. Structurile moderne sunt proiectate de ingineri astfel încât energia indusă de acțiunea seismică să fie distribuită cât mai uniform în cât mai multe puncte mici ale construcției. Scopul nu este să crape ceva major, ci să fie mici chestiuni de reparat cât mai ușor în diverse puncte ale construcțiilor.

2. A trecut prin multe cutremure o să fie în regulă și la următorul. Inginerii mai atrag atenția că acest lucru este fals. O structură după o acțiune seismică majoră echivalează cu o structură cu degradări (minore sau majore), care poate afecta într-o mai mică sau mai mare măsură rezistența inițială proiectată.

3. Clădirea mea este din beton armat la cutremur nu are nicio fisură. De regulă, spun inginerii, construcțiile sunt proiectate astfel încât vor avea anumite degradări în cazul unui cutremur de intensitate mare, indiferent de sistemul structural, chiar și cele din beton armat vor suferi avarii. În funcție de intensitatea mișcărilor seismice, pot apărea degradări, care se vor manifesta prin fisurarea / crăparea elementelor structurale în secțiunile critice.

4. Clădirea mea este rezistentă, nu se mișcă la cutremur. Sub efectul unui cutremur, toate clădirile din aria de influență a epicentrului vor efectua mișcări de vibrație, fiind rezemate pe sol, care la rândul său vibrează (sursa cutremurului este scoarța terestră). Clădirile sunt proiectate să se miște la cutremur astfel încât să nu fie nici foarte rigide, pentru că poate apărea o ruptură bruscă, dar nici foarte flexibile pentru că atunci vor suferi avarii elementele nestructurale (pereții de rigips, pereții de zidărie, geamuri, partea de plafoane etc). Doar clădirile prevăzute cu izolatoare seismice sunt capabile să amelioreze mișcările datorate solului, pe care ocupanții clădirii le vor percepe mai slabe.

5. Clădirile (noi) sunt proiectate să facă față unui cutremur de intensitate ridicată, fără avarii. Inginerii spun că acest lucru este fals, și asta pentru că nu ar fi eficientă o astfel de construcție întrucât ar avea cost extrem de ridicat. Și atunci se acceptă o reparație mai mică ce apare la un interval mai mare de timp decât să proiectezi o casă 100% nefisurabilă.

Citiți mai multe despre acest subiect pe economica.net.

 

Image