Argumentul ministrului Educației, în favoarea prelungirii anului școlar: Un elev din Germania face cu doi ani și jumătate mai multă școală decât unul din România

Argumentul ministrului Educației, în favoarea prelungirii anului școlar: Un elev din Germania face cu doi ani și jumătate mai multă școală decât unul din România
Image
Ne vedem și pe Facebook!
Image
Rămâi conectat, cu Google News!

Modificarea structurii anului școlar, dar și prelungirea perioadei de cursuri, în prezent de 34 de săptămâni, sunt două sinter propunerile pe care ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, le aduce în dezbatere publică.

Aflat luni, la Ploiești, pentru o conferință pe tema vaccinării și testării în sistemul de învățământ, Sorin Câmpeanu s-a referit și la impactul pe care criza sanitară a avut-o asupra educației, dar și la faptul că este un moment de cumpănă, în care trebuie luate măsuri importante pentru învățământul preuniversitar.

Una dintre acestea ar viza, în opinia oficialul, structura anului școlar. Cum a mai făcut-o și cu alte ocazii, în ultima vreme, Sorin Câmpeanu s-a declarat susținătorul revenirii la împărțirea anului școlar în trimestre delimitate de trei vacanțe, după modelul valabil până la finalul anilor ’90. “Trimestrele erau structurate în funcție de vacanțele de iarnă, primăvară, vară. Nu am înțeles niciodată trecerea învățământului preuniversitar la semestre. Nu spun că-i rea, dar nu am înțeles ce avantaje are să renunțăm la evaluări. Nu am mai avut trei evaluări pe an, am avut două. Putem să avem și una pe an, dar țineți cont că sistemele de educație către care ne uităm cu admirație au evaluări săptămânale și lunare. O lansez ca temă de gândire, va fi lansată în dezbatere publică, cel mai târziu în toamna acestui an. Voi asculta cu mare atenție părerile experților”, a declarat ministrul Educației.

În legătură cu această variantă, Sorin Câmpeanu a prezentat și o doua propunere, pe care a argumentat-o cu exemple din țările europene. “În România, marea majoritate a elevilor se raportează la 34 de săptămâni (168 de zile) de școală. În afară de Albania, nu știu să fie altă țară din Europa cu o durată mai mică a cursurilor. Danemarca și Italia au 200 de zile de școală. În Germania sunt 42 de săptămâni de cursuri. Dacă nu vi se pare mare diferența, vă spun că acest lucru înseamnă, în 12 ani de învățământ preuniversitar, că un elev din Germania face școală cu 2 ani și jumătate mai mult decât un elev din România. Am auzit un punct de vedere că e de preferat calitatea, nu cantitatea. Îi pe cei care au această părere să aducă argumente ca să susțină că se poate face școală o săptămână pe lună, de exemplu”, a transmis ministrul.

Până acum, varianta vehiculată în spațiul public este ca, din anul școlar 2022 - 2023, cursurile anului școlar să înceapă de la 1 septembrie.

 

 

 

Image