Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a prezentat marți proiectele noilor legi din învățământ. De mâine și până pe 17 august, acestea se vor afla în consultare publică, iar după 1 septembrie vor ajunge în Parlament. Astăzi, Cîmpeanu a trecut în revistă principalele schimbări propuse, multe dintre ele majore, care vor intra în vigoare chiar de anul viitor. Modificările vizează modalitatea de evaluare a elevilor, examenele naționale pentru elevi și ocuparea posturilor de către dascăli, dar și restructurarea unor instituții din învățământul preuniversitar.
Noile legi ale educației presupun înființarea de noi instituții. Proiectele propun comasarea Inspectoratelor Școlare Județene cu centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională, rezultând astfel noile Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar ca servicii publice deconcentrate, care vor avea personalizate juridică și se vor afla în subordinea Ministerului Educației.
În ceea ce privește școlile, va apăra funcția de director administrativ.
Începând cu anul 2030, învățământul obligatoriu va include și grupa mică.
Un nou tip de evaluare, inclusiv prin calificative, la unele discipline
Evaluarea copiilor va începe de la grădiniță, printr-un raport privind competențele cognitive, emoționale și sociale ale copilului care va fi întocmit de educatoare și care va conta în stabilirea parcursului, la clasă, în primul an de învățământ primar (clasa pregătitoare).
Obligatoriu, copiii vor susține evaluări naționale la final al claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, la „Limbă și comunicare” și „Matematică”.
Proiectele propun menținerea calificativelor, în loc de note, în învățământul primar. Aceeași metodă de notare ar putea fi introdusă, însă, și la gimnaziu și liceu, cel puțin la disciplinele care fac parte din ariile curriculare Arte și Educație Fizică și Sport. Notele de la 1 la 10 vor fi menținute numai pentru elevii din învățământul vocațional. Potrivit ministrului, acest nou sistem ar putea fi introdus chiar din anul școlar 2023-2024.
Două sesiuni de admitere, întâi la colegii și apoi la liceu
Tot de anul viitor (2023-2024), admiterea la liceu ar putea trece printr-o schimbare importantă, în sensul că va exista posibilitatea ca, la nivelul colegiilor, să fie organizat un examen separat pentru ocuparea locurilor la clasa a IX-a. “Orientarea școlară și portofoliul personal al elevului sunt lucruri de bază care vor deveni obligatorii la finalul clasei a VIII-a, când consilierul școlar și dirigintele vor avea obligația să emită o recomandare de încadrare în educația secundară superioară. Mă adresez acelor elevi care vor începe în septembrie clasa a VII-a. Ei vor avea o șansă în plus, aceea de susținere a examenului de admitere într-un liceu. Este vorba despre dreptul care se acordă prin această lege colegilor naționale - urmează să redefinim condițiile necesare dobândirii titulaturii de colegiu național - vor avea ocazia să o susțină un examen de admitere în liceu: Liceele care au demonstrat și vor demonstra calitatea educației vor avea dreptul să-și organizeze propriile examene de admitere în liceu pentru ocuparea 90% din numărul de locuri, 10% vor rămâne pentru a fi ocupate prin procesul normal de distribuire. Acest proces de admitere în liceu se va face înainte de a fi demarată evaluarea națională. Încă de la intrarea în vigoare a legii, pentru elevii de clasa a VIII-a este important de știu că se introduce renunțarea la media din gimnaziu”, a explicat Sorin Cîmpeanu.
Bacalaureat cu o nouă structură: două probe la limbi străine și o testare facultativă
Potrivit ministrului, Bacalaureatul va avea „o singură probă scrisă la disciplinele cuprinse în trunchiul comun, o probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările. Această probă constă în evaluarea competențelor generale, formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică și științe ale naturii, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane. O singură probă scrisă care să verifice competențe le generale. Condiția de promovare: obținerea cel puțin a notei șase”. La Bac vor mai fi organizate două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, probă de evaluare a competențelor digitale, probă scrisă la limba maternă, probe scrise, facultative, la alegerea candidatului, specifice profilului sau specializării.
“Se consideră că au promovat Bacalaureatul elevii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au susținut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi străine, au susținut proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun și au obținut cel puțin nota 6, au susținut proba la limba și literatura maternă și au obținut cel puțin nota 6. Proba scrisă facultativă, specifică profilului, nu va condiționa promovarea examenului de Bacalaureat”, spune ministrul.
Titularizare pe posturi care au mai puțin de 18 ore
Schimbările propuse vizează și personalul din învățământ. Cariera unui dascăl va începe, potrivit propunerilor din noile legi ale educației, cu un an de stagiatură, iar la concurs vor fi scoase, ca titularizabile, și posturi cu normă mai mică de 18 ore.
“Finanțarea măsurilor propuse de aceste legi este de 15% din bugetul consolidat. Cheltuielile pentru educație sunt acum 7,92% din bugetul consolidat. Salarizarea trebuie să ne ofere posibilitatea de a reda demnitatea profesorului. În momentul de față salarizarea profesorilor nu corespunde acestui rol. Pentru prima oară, într-o lege a educație, avem o reglementare care definește salariul profesorului debutant și stagiar ca fiind salariul mediu pe economia națională -acum 6.095 lei. Înregistrează o creștere de 43%. Salariul mediu în educație este de 6.500 lei și va ajunge la 9300 lei. Aceasta este creșterea de 43% prevăzută”, a declarant, marți, ministrul Educației.
Urmăreşte pagina de Facebook „Telegrama” pentru ştiri şi analize de ultimă oră!
