Sarcopenia sau pierderea masei musculare odată cu vârsta. Probleme şi ce putem face

mişcare
Sursa foto: Romanian Journeys
Image
Ne vedem și pe Facebook!
Image
Rămâi conectat, cu Google News!

Sarcopenia poate debuta pe la 35 de ani, când începem să pierdem masă musculară din lipsă de mişcare, fapt ce ne scade forţa fizică.

După vârsta de 60 de ani, sarcopenia se accelerează, ajungând ca, în decurs de 10 ani, un adult care are un stil de viață sedentar și nu face exerciții de forță în mod regulat să piardă între 1,8 și 2,7 kg de mușchi. Dacă aceste kilograme nu sunt vizibile pe cântar, se datorează faptului că masa musculară este înlocuită de grăsime, scrie Ziarul Lumina.

Reducerea puterii musculare ridică probleme de echilibru şi diminuează gradul de indepen­dență, multe dintre activitățile de zi cu zi devenind dificil de realizat - de la mers și îmbrăcat la cumpărături și activități de curățenie.

Activitatea fizică regulată declanșează și men­ține în organism numeroase mecanisme fiziologice: stimulează circu­lația, activitatea antiinflamatorie, mecanismele antioxidante. Acest fapt explică legătura dintre mișcare și riscurile mai mici de diabet zaharat tip 2, obezitate, cancer și chiar boli infecțioase.

Numeroase cercetări din ultimii 15 ani au vizat beneficiile mișcării. Astfel, la copiii între 3 și 5 ani, care sunt activi și se joacă cel puțin 3 ore pe zi, mișcarea le consolidează oasele și le asigură o greutate optimă. Între 6 și 17 ani, activitatea fizică îmbu­nătățește funcțiile cognitive (capacitatea de învățare, de înțelegere, de memorare, intuiția), scade anxietatea, riscul de depresie, asigură un somn mai odihnitor (beneficii observate în cazul a minimum 1 oră pe zi de mișcare, incluzând atât exerciții aerobice, cât și de forță).

La adulții care fac mișcare aerobică, între 150 și 300 de minute pe săptămână, și exerciții de forță de cel puțin de două ori pe săptămână, mișcarea scade riscul de cancer. La femeile însărcinate, exercițiile fizice aerobice de intensitate moderată le asigură un risc mai mic de creștere excesivă în greutate, de diabet gestațional și de depresie postpartum. La vârstnici, activitatea fizică regulată scade riscul căzăturilor și loviturilor. La persoanele cu diferite afecțiuni cronice, mișcarea regulată scade riscul de deces și îmbună­tățește calitatea vieții.

Din punct de vedere alimentar, pentru sănătatea musculo-scheletală dieta trebuie să includă legume verzi (spanac, broccoli, pătrunjel, rucola), surse de calciu (lactate, leguminoase, sardine) și vitamina D (pește gras, ciuperci sălbatice, ouă) și să excludă băuturile carbogazoase, alcoolul și zahărul în exces.

Numeroase studii atestă faptul că o activitate fizică regulată asigură menținerea forței musculare pe parcursul vieții, prevenind problemele corelate cu sarcopenia.

 

Image