„Telegrama” i-a provocat pe cei mai importanţi candidaţi de la alegerile locale din 2020 să răspundă la un chestionar despre subiecte de interes, care au fost sau încă sunt la ordinea zilei şi care fie au creat opinii împărţite, fie au rămas fără soluţii. Este o dezbatere de la distanţă, despre soluţii, viziune şi dezvoltare. Iată ce a răspuns candidatul la Primăria Ploieşti propus de Partidul Prahova în Acţiune, Răzvan Toma Stănciulescu!
1. Poluarea
Ce poate face instituţia pentru a reduce poluarea din Ploieşti?
În primul rând, Primăria trebuie să ofere credibilitate, pentru că primarul va avea de negociat cu reprezentanţii marilor poluatori, însă trebuie să-şi rezolve în primul rând problemele din gospodăria sa în ceea ce priveşte poluarea. Nu ai credibilitate în momentul în care tu nu ai rezolvate noxele din trafic, cât timp există praf, există alţi comercianţi mici care poluează şi tu nu iei măsuri, tu nu faci nimic în ceea priveşte Garda de Mediu şi Agenţia pentru Protecţia Mediului, pentru că primarul are obligaţia de a reprezenta cetăţenii şi de a le asigura aerul curat. În momentul în care nu faci aceste lucruri nu ai credibilitate şi atunci nici cei din marile companii nu te vor trata aşa cum trebuie, pentru că ei sunt obişnuiţi să discute cu oameni serioşi.
Şi pentru că aţi pomenit partea legată de poluarea generată de trafic, ce măsuri credeţi că ar fi necesare?
Sunt măsuri care trebuie luate concomitent, o dată pentru descurajarea folosirii maşinii individuale şi încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun şi a altor mijloace de transport, cum ar fi bicicleta, dar pentru asta trebuie să avem în primul rând reglementarea parcării pe domeniul public. După cum ştiţi, la noi maşinile sunt parchate pe trotuar şi pietonii merg pe şosea. Din străzile existente, va trebui să existe mai multe străzi cu sens unic, din două benzi să facem o singură bandă pentru circulaţia maşinilor şi una pentru biciclete şi va rămâne loc pentru parcări, dar nu pe trotuar.
2. Bugetul administraţiei locale
Ce strategii ar trebui adoptate, care credeţi că vor fi domeniile prioritare care ar putea aduce bani în plus la buget?
Aici sunt două aspecte importante. În primul rând, după ce rezolvi problema înfăţişării oraşului nostru, vei putea crea o mai mare atracţie pentru investitori. Oraşul nostru este în competiţie cu alte oraşe, investitorii vin, se plimbă, am avut personal investitori dornici să investească în România, au venit şi în oraşul nostru însă nu le-a plăcut ce au văzut, chiar dacă preţurile la unele terenuri unde se gândeau să-şi facă fabrici erau mai mici decât în Oradea de exemplu, însă le-a plăcut mai mult ceea ce se întâmplă în jurul oraşului şi în oraşul respectiv. Noi trebuie să avem grijă cum arată oraşul nostru şi va deveni atractiv şi pentru investitori.
Pe de altă parte, oraşul nostru este izolat, în jurul lui întâmplându-se marile activităţi comerciale generatoare de profit. Şi aici avem acea luptă pentru zona metropolitană. Blejoiul, Ariceştii Rahtivani, Braziul, toate aceste localităţi au bugete mai mari decât ale Ploieştiului, ceea ce nu este normal. O parte din acei bani trebuie să se regăsească şi în oraşul nostru, pentru că majoritatea celor care lucrează pe platformele industriale respective sunt ploieşteni, platformele nu s-au dezvoltat acolo pentru că Blejoi sau Ariceşti erau vreo frunte, ci datorită amplasării lângă Ploieşti. Şi atunci, chiar dacă în mod direct nu se pot vărsa nişte bani, noi putem să gândim un plan de dezvoltare a Ploieştiului comun cu celelalte localităţi din jurul nostru, adică să facem anumite parcuri de distracţii, anumite investiţii în baze sportive mari, să facem bazine de înot în fiecare din aceste comunităţi, astfel încât să luăm presiunea din investiţiile pe care ar trebui să le facă Ploieştiul în anumite domenii. Şi dezvoltându-ne şi în jurul Ploieştiului putem face ca Ploieştiul să fie un centru de business, iar celelalte localităţi să se dezvolte şi pentru a locui la case individuale, dar şi pentru agrement, pentru alte distracţii decât cele din Ploieşti, teatru, filarmonică şi activităţi urbane.
3. Salubritatea
Ce s-a făcut bine în ultimii ani, ce s-a făcut rău, de ce au existat probleme, ce ar trebui îmbunătăţit, sunteţi mulţumit de ADI?
E o discuţie complexă. Soluţia mea este în felul următor: dacă nu vom găsi înţelegere în ceea ce priveşte Rosalul, să reintre în contract şi să modificăm un pic contractul de colectare a deşeurilor în sensul dorit de urbea noastră, Ploieştiul trebuie să se retragă din ADI - în mod normal, nici nu are ce să caute într-un grup cu alte comune şi să aibă un singur vot - sau să devină de sine stătător, să avem votul nostru, să ne putem regla singuri situaţia cu furnizorul de salubritate. Şi dacă nu reuşim asta, atunci să schimbăm furnizorul de salubritate cu totul, ceea ce înseamnă negocieri cu alţi operatori, să vină să se înscrie la licitaţie, să facem un caiet de sarcinci, corect de data asta.
Ca o paranteză, se punea problema că dacă Ploieştiul iese din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ar putea ajunge în situaţia să plătească nişte despăgubiri, aferente investiţiei din fonduri europene făcute în fosta rampă de deşeuri. Ca avocat specializat pe litigii comerciale, credeţi că e uşor să ieşim din ADI?
Astea sunt scuze, ca să se sperie lumea. Nici nu s-a încercat să ieşim.
4. Sportul din Ploieşti
Cum vă poziţionaţi faţă de finanţarea echipelor de la bugetele locale, investiţii în baze sportive, sport de masă sau de performanţă, doar juniori sau şi seniori, mărcile şi palmaresul Petrolul?
Am făcut sport de performanţă, fac în continuare sport, sunt şi instructor de triatlon, particip la competiţii de anduranţă, ştiu despre ce e vorba, în ultimii zece ani am participat la zeci de astfel de competiţii. Ca să ai sport de performanţă trebuie să ai sport de masă şi de copii, ca să poţi să-ţi creşti copiii şi să ai de unde să selectezi. Dacă nu facem această pepinieră, dacă nu încurajăm sportul de masă şi de copii, vedem cum suntem acum, că băgăm milioane de euro pe perioade de trei-patru ani în echipe care aduc sportivi din alte judeţe. E normal să avem sportivii noştri pe care să îi pregătim pentru nivel înalt şi după aceea să îi transferăm pe venituri mai mari. Dar, în paralel cu dezvoltarea sportului de masă şi de copii, trebuie să găsim reusrse să atragem investitori în sport, iar asta nu putem face decât dacă avem un program sportiv corect, cinstit. Există fonduri europene pentru baze sportive, există parteneriate public-private cu firme mari, sportive, care pot lua un teren şi îl pot amenaja şi să le oferim posibilitatea de a fi prezenţi cu imaginea acolo. În momentul în care vom avea nişte baze sportive sănătoase, îmbunătăţite - pentru că de exemplu baza sportivă a Universităţii arată ca în 1970, de fapt chiar mult mai rău decât era atunci, nu se mai poate face sport acolo, este tragic - putem să deschidem şcolile către ploieşteni, dacă aveţi copii să vă puteţi duce după programul şcolar să arunce la coş de exemplu. Trebuie să încurajăm copiii să facă sport. Va fi obligatoriu ca fiecare şcoală generală să aibă echipă sportivă, de fete şi de băieţi, indiferent de sport. Dacă facem treburile acestea, vom avea sportivi campioni şi pentru olimpiadele următoare. Dacă nu, vom sta ca până acum, să băgăm bani de la bugetul de stat în nişte echipe semiprofesioniste, din care să beneficieze 100-200 de oameni. În nicio ţară civilizată, echipele profesioniste nu sunt sponsorizate de către stat, de către primării, numai la noi se face asta, ca să ne facem poze cu echipele respective, cu «uite, vai, am dat noi bani şi d-aia să mă votaţi în continuare!».
Referitor la mărci, bineînţeles că Petrolul este un brand al nostru, dar sunt de părere că trebuie să vină acel sponsor care să asigure continuitate şi nu va veni niciodată un sponsor serios dacă nu avem un program serios. O să facem acelaşi lucru, mai păcălim pe cineva, mai tragem o companie să investească, avem un zvâc de doi-tre-patru ani şi după aceea iarăşi cădem, pentru că în sport, ca şi în politică, îţi trebuie anduranţă, iar fără lucruri serioase oamenii nu vin. Niciodată nu vom atrage un investitor serios dacă oraşul nu va avea în spate un program sportiv serios.
5. Termoficarea
Cum vedeţi viitorul sistemului de încălzire din Ploieşti?
De fiecare dată, în fiecare an, în fiecare toamnă, se pune pe tapet această problemă a termoficării şi a subvenţionării preţului. Sunt lucruri care ţin de politică, de corupţie, de influenţă ale societăţilor respective în ceea ce priveşte obţinerea de bani de la Primăria, pentru anumite investiţii. E mult de discutat aici, sunt la curent cu ce se întâmplă şi în momentul în care voi ajunge la Primărie voi şti ce voi avea de făcut.
6. Subvenţiile de la buget pentru căldură/transport public
Vi se pare că e în regulă cum este cadrul legal local acum, l-aţi vedea modificat sau eliminat cu totul?
Sunt unele lucruri care trebuie modificate. În primul rând, subvenţia nu este ceva natural. Înseamnă că ai o problemă dacă subvenţionezi. Evident, mai ales cum, după pandemie, mulţi oameni şi-au pierdut locurile de muncă sau au înregistrat scăderi ale veniturilor, o să fie în impas financiar, subvenţiile trebuie să existe în această perioadă. Însă scopul nostru în următorii zece ani este să eliminăm aceste subvenţii, să le ducem până la a fi eliminate, dar nu pentru a scăpa de cheltuiala bugetară, ci pentru a avea o bază, ca ploieştenii să nu aibă nevoie de această subvenţie. Noi acolo trebuie să ajungem, ca ploieştenii să nu aibă nevoie de subvenţie.
Bineînţeles că pentru copii şi pensionari transportul trebuie să fie gratuit, pensionarii în majoritatea cazurilor au o pensie mică, însă trebuie să gândim aceste subvenţii de transport cu un anumit program, pensionarii să poată circula într-un anumit program fără bilet.
7. Închirierea parcărilor condominiale
Pro sau contra, credeţi în menţinerea regulamentului actual, modificarea lui sau eliminarea totală?
Proiectul actual este un fiasco, am zis de la început, a fost făcut doar ca să arate consilierii că au făcut ceva, este o utopie, este negândit, nu se ţine cont de realitatea de astăzi şi nu s-au implementat destul de multe reguli, cum ar fi maşinile de mare tonaj sau cele care aparţin societăţilor comerciale să nu mai fie parcate în parcările condominiale. De asemenea, sunt mulţi proprietari care au luat două-trei maşini. Sunt zone în care există suficient teren, dar în majoritatea nu există acest beneficiu. Trebuie măsurat, trebuie văzut în funcţie de fiecare situaţie în parte, trebuie acordată atenţie local. De exemplu, suntem în Piaţa Mihai Viteazul, în spatele blocului 37, trebuie să se ştie exact câte locuri sunt disponibile, trebuie măsurat, venit un arhitect, să facă o dimensionare, apoi trebuie văzut pe fiecare apartament în parte - aici e sarcina administratorilor - câţi oameni sunt, ce maşini au, cui aparţin maşinile respective şi doar aşa, după aceea, se poate scoate la vânzare, dar doar pe perioada de la ora 17.00 încolo. În cealaltă perioadă de timp trebuie găsit un alt sistem. Dar aceste lucruri s-au făcut în alte oraşe. Şi dacă s-au făcut în alte oraşe ar fi simplu să vedem ce hotărâri au luat ei acolo şi să le adaptăm la nevoile noastre.
